Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

joi, 18 octombrie 2012

Letopisoarul lui Întroureche

Ziua 17 din luna lui Brumărel a anului de la nașterea lui Hristos 2012 și de la facerea lumii 7521, fu o zi despre care s-a spus că nu se cuvine a fi uitată de către norodul trăitor pe meleagurile românești.
Căci lucruri mari și de mirare a fi crezute s-au petrecut, lucruri care, după scrisa cronicarilor, schimba-vor istoria țării și norodului.
Într-o parte, la un palat luminat de-i zice ”Casa Poporului” batăr că poporul nu este îngăduit a intra într-însa, trimisul Înaltei Porți și boierii lui au făcut sfat mare la care au fost poftiți și au venit întru fală, mulți din cei carele ocârmuiesc în țările din Apus. Și și-au zis ”Partid”, ca să nu crează lumea că-s gloată, și și-au zis ”Populari”, ca să crează lumea că sunt cu norodul, și și-au zis ”Europeni”, pentru a nu se uita de unde vin.
Și cu toți l-au lăudat pe trimisul Înaltei Porți, făgăduindu-i ajutor și de aici înainte.
În cealaltă parte, în locul zis ”Național Arena”, boierii răzvrătiți și-au adunat oștile, lefegii căliți în războaie dar și trădători din oastea vrășmașă și negustori, țărani și oieri cu stare, aduși pentru hrănirea la atât amar de guri. Și cu surle și trâmbiți au vestit tuturor pe cei aleși a merge să cucerească Divanul Țării și să lupte cu trimisul Înaltei Porți, întru binele și belșugul norodului.
Iar norodul, văzând iste două fapte înfricoșate și cum se războiesc mărimile pământene sau venetice în a-i da belșug și tihnă, mi-e a mirare de nu a pune mâna pe îmblăci și ghioagă, întru miruirea deopotrivă a vlădicilor pământene și străine.
Asta de nu l-or pune în Divan pe Boier Dan din neamul Otevienilor.
THE END.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.