Partidele și alianțele și-au anunțat candidații, se fac pregătiri, se tipăresc afișe, se arvunesc cântăcioși mai mult sau mai puțin celebri, se depozitează pungi cu făină și sticle cu ulei... ca-n campanie.
Pentru cretini, se lansează programe de guvernare și proiecte de dezvoltare.
Încep declarațiile, acuzațiile, se mobilizează ”ultrașii”, se mai asfaltează un flintic de stradă, se mai repară o bancă în parc, se mai subvenționează gigacaloria... ca-n campanie.
În astfel de momente regret sincer că nu mai suntem în evul mediu. Atunci, cine voia să conducă țara își strângea niscaiva armată și pornea împotriva ăluia de o conducea. Se băteau ”zi de vară până-n seară”, iar care rămânea viu își punea coroana pe cap.
Deși poate ”barbară”, metoda mi se pare mult mai cinstită și mai bărbătească. Ca cetățean, știai cel puțin că nu te conduce un papă-lapte, ci un smardoi.
Alegerile care urmează sunt exact opusul luptei cinstite.
”Puterea” și ”opoziția” s-au aranjat în așa ca nu cumva să rămână cineva ”fără coledgi”, vorbesc, evident de cineva care contează.
Așa se face că, în colegiile unde candidează liderii USL, băsiștii au drept candidați niște marionete penibile. La fel se întâmplă și acolo unde candidează ”greii” băsescului și unde ”li se opun” niște iluștrii anonimi pe care nu-i votează nici propriile familii.
Dacă tot se bat toți cu pumnii în piept că îi iubește poporul, aș fi vrut să văd olecuță de sânge în instalație.
De exemplu, Ponta sau Antonescu să candideze împotriva lui Blaga sau MRU. Sau udrea împotriva lui Daniel Constantin.
Confruntare directă, deschisă, care e mai bun și mai apreciat de ”electorat” să câștige.
Ce dacă e la Arad?! Ce dacă e la Neamț?!
Ce dacă e la București?! Ce dacă e la Teleorman?!
Dacă ești cu adevărat jmecher, fă cum zice americanul și ”put your money where your mouth is”.
Dacă ”poporul” e de partea ta, care e diferența între o candidatură la București sau la Arad? Care e diferența că ”te bați” cu X sau cu Y?
Niciuna!
Numai băieții și fetele în cauză, preferă ”să se aleagă”. Și nu își permit să riște nimic, indiferent de discursul public pe care îl au. S-au convins de mult că orice amestec din afară în ”cooperativa” lor prin care se îmbogățesc, pe rând, dar temeinic, presupune un anumit disconfort.
Așa că ”au închis” alegerile.
Și prin jocul de-a contracandidatul, se asigură că fotoliile confortabile de la Parlament vor suporta, în cea mai mare parte, aceleași posterioare din ce în ce mai lătărețe ca și până acum.
Și exact ca la un meci de fotbal din ”cooperativa lui Mitică”, atunci când ambele echipe câștigă, singurii care pierd sunt spectatorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.