Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

vineri, 18 septembrie 2015

Funeralii nationale

Mai stati si pe acasa, oameni buni.
Si nu dati banii nici pe lumanare.
Ca ati scuipat pe omul ce traia
Si-acuma plangeti omul care moare.

Mai stati si pe acasa, oameni buni.
Macar acum sa il lasati in pace.
N-ati fost acolo unde a trait,
De ce veniti aicea unde zace?

E buna, stiu, sarmaua la pomeni,
Si vinul parca alt-aroma are,
Cand e baut la cap de catafalc
Si imortalizat pe celulare.

Mai stati si pe acasa, oameni buni,
Degeaba ii aplaudati acum, la moarte,
Cand pana ieri, cand erau oameni vii,
Doar de injuraturi avura parte.

Mai stati si pe acasa, oameni buni.
Degeaba ridicati acum statuie
Celui ce nu l-ati vrut cand mai era,
Si-ati vrea sa il aveti acum, cand nu e.

vineri, 4 septembrie 2015

Soare, vant, val, eu

Niciodata nu am fost insorit
Asa cum am fost insorit
De soarele
Care te incalzeste pe tine.

Niciodata nu am fost adiat
Cum am fost adiat
De vantul
Care te-a racorit pe tine

Si nici stropit
Cum am fost stropit
De stropii
De apa
Sarata
Ai valurilor
Care ti-au sarutat picioarele.

Chiar si eu
Sunt mai bun
Pentru ca te ating.

Lumina din ochii tai

De mi s-ar pune-n cale universul,
Cu supernove si cu negre borti,
Tot n-ar putea sa imi opreasca mersul
Inspre lumina ce in ochi o porti.

Si e posibil sa nu fiu in stare
Sa iti citesc din ganduri, in priviri,
Sa spun vreo vorba care, poate, doare,
Sau sa-ti provoc, gresind, dezamagiri.

Iar seara, inainte de culcare,
Posibil sa nu te sarut de-ajuns,
Si poate-adormi in gand cu o-ntrebare:
"Ce are el pe suflet, de ascuns?"

Ci inc-odata-ti spun ca, pentru tine,
Nu-mi stau in cale gheturi, nici vapai,
Nici demonii din jur, nici cei din mine,
Sa vad din nou lumina-n ochii tai

miercuri, 2 septembrie 2015

Bula si parasuta

Bula, e soldat de frunte
Printre profesionisti,
Facand parte din Brigada
20 parasutisti.

Are mii si mii de salturi,
E expert la armament,
Lupta corp la corp o stie...
Ce mai...! Bula e... CIMENT.

Totusi, intr-o zi cu soare,
Fara nici un pic de nor,
La urcarea in Antonov
Bula pare temator.

" - Ce ai, Bula? Nu ti-e bine?"
" - Nu mi-e bine, dom' maior!
C-am visat ceva azi-noapte
Si mi-e frica sa nu mor.

Am visat ca saltul asta,
S-ar putea sa ma ucida,
Fiindca nici o parasuta
Nu o sa mi se deschida.

Si-am verificat, iar, totul,
Si desi merge perfect,
Mie, dom' maior, mi-e frica...
Imi e frica, va spun drept."

" - Cum se poate asta, Bula?
Tu, ca un soldat sadea
Crezi in vise alarmiste?
Na! Ia parasuta mea!

O sa-ti iau eu parasuta,
Sa-ti arat ca nu e bai,
Iar diseara, la bodega,
20 de beri imi dai."

" - Dom' maior, dar daca visul...?"
" - Bula, iti ordon sa taci!"
" - Daca-i o previziune?"
" - Termina, ca imi faci draci!"

Pe la 2000 de metri
Avionul trepideaza,
Pe rand, unul cate unul,
Militarii se lanseaza.

Bula-ajunge-n fata usii,
Se arunca in abis,
Trage tare de maneta...
Parasuta s-a deschis.

Insa pan' sa-si vina-n fire,
Langa el cade ceva
Si-aude maiorul: " - Bula,
'Tu-ti previziunea ta!"