Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

luni, 22 octombrie 2012

Impresie, apus de lume

Afară cad stele și lespezi de cer,
Vulcanii erup tunător pe planetă,
E foc ce se-adapă din valuri de ger
Iar acul busolei se-nvârte ruletă.

Pământul se mișcă, devine fluid,
În mlaștini de plasmă dispar continente,
Se-adună oceane în munți de lichid,
Nucleul planetei se sparge-n fragmente.

În aer se-nalță tornade de foc,
În nori de acid se formează ninsoare,
Planeta-i bătută de vânturi solare,
Afară e timp de soroc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.