Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

marți, 5 iunie 2012

Electoralia

De unde a venit atâta ură?
Ce viperă ne-a injectat venin,
De ne-a-nvrăjbit vecin între vecin
Și am schimbat ”Salut!”, cu pumni în gură?

Avem sloganuri, fluturăm drapele,
Ne alipim ilogic la o bandă,
Bizari fluizi urmând efectul Coandă
În ritmuri răgușite de manele.

Suntem deosebiți după culori,
Ca niște animale într-o turmă,
Stăpânii sunt aceiași pân' la urmă,
Nemernici, mincinoși și impostori.

Și-ncă ne place să primim pliante,
Și încă mai primim doi mici și-o bere,
Conduși de-o masochistică plăcere
În adunări de stradă delirante.

Oriunde am privi, vedem doar poze,
De se revoltă nervul și retina.
Ce mod pervers de-a folosi lumina
Pentru a ne induce noi nevroze.

Pe stradă trece iarăși o mașină,
Caseta urlă-n portavoce spiciul
De parcă m-ar lovi-n timpan cu biciul,
Cu iz de cauciuc și motorină.

Acum vin toți ca să ne strângă mâna
Și să ne-mbrățișeze pederastic,
Distribuind bancnote mici, din plastic
Și hrană pentru toată săptămâna.

Și mă scârbesc și încă mă mai mânii,
Că iarăși o s-alegem cu stomacul,
Și vorba bardului care s-a dus, săracul:
Pe unde-au fost și unde sunt românii?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.