Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

joi, 23 ianuarie 2014

Te sarut chiar daca se rupe Pamantul

A fost cutremur, iubito.
Au zdranganit geamurile vitrinelor
Si s-au clatinat lustrele.
La televizor, stirile s-au oprit ca sa anunte evenimentul:
Iar s-a scuturat Vrancioaia.
A fost cutremur, iubito.
Nu a fost mare.
Unii nici nu l-au simtit.
Doar ne-a scuturat putin,
Ca sa ne aducem aminte cine suntem
Si ca nu suntem nimic.
A fost cutremur, iubito.
Iar eu ma gandesc la tine.
Sa nu te sperii.
Voi fi mereu langa tine,
Indiferent de cataclisme, indiferent de urgii,
Indiferent de timp si spatiu.
Nu ma opreste nimic, nu ma sperie nimic,
Nu ma tulbura nimic.
Sunt langa tine
Si te sarut,
Chiar daca se rupe Pamantul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.