Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

miercuri, 21 noiembrie 2012

”Cine dracu' vă credeți?”



Se numește Nigel Paul Farage și este politician britanic, liderul ”Pardidului Independenței Marii Britanii” (traducere relativă) după ce a făcut parte din Partidul Conservator din Marea Britanie și  membru al Parlamentului European.
De asemenea este unul dintre liderii ”euroscepticilor”.
În timp ce în România, băsescul și șleahta sa ne tot spun că ”nu e bine” să criticăm UE, că ”nu face bine la imagine” să îi contrazicem pe Baroso, Rompuy sau Merkel, că ”nu ne vor mai da bani” dacă încercăm să fim demni și să nu înghițim tot căcatul pe care ni-l livrează ”instituțiile europene și reprezentanții acestora”, acest om (din convingere, din rațiuni electorale..., nu mă interesează) îi înjură în față pe toți ”oficialii europeni” pe care băsescul&co îi pupă în cur.
Înseamnă că Farage face rău Marii Britanii? Că ”îi strică imagine în Europa”?
Sau chiriașul de la Cotroceni și complicii săi sunt o adunătură de slugi slinoase care execută ordinele venite de aiurea pentru a se menține la ciolan?
Știu...! ”România nu se compară cu Marea Britanie”.
E veșnica motivare a celor fericiți să aibă capul plecat și orificiile bine lubrifiate, așa..., poate ”se servește” cineva.

Președintele lor se laudă cu morții și răniții noștri

Intenționam să scriu despre grandomania patologică a băsescului care ”s-a zugrăvit” la Ministerul Apărării în chip de boier în alaiul lui Mihai Viteazul și ”și-a scris” numele pe clopotul Bisericii Cotroceni, întru iertarea păcatelor și nemurirea sufletului.
Ar fi fost, nu-i așa, o analiză a unui individ ”deranjat” care se crede personaj istoric și căruia îi place să își vadă moaca pe ziduri și numele peste tot, putându-se concluziona că, la un moment dat, vom vedea respectivul cetățean trăgând un șoșon prin curtea unei instituții specializate.
Însă, dacă dileala poate fi amuzantă, ticăloșia e grețoasă și revoltătoare.
Astăzi, de la pupitrul pe care și-a scris ”Președintele României” ca să nu-l confunde lumea cu un uzurpator, băsescul a mai emis o enormitate.
Vorbind cu ocazia împlinirii a 10 ani de la invitarea României să adere la NATO, chiriașul de la Cotroceni a spus:
Comportamentul României ne-a făcut să fim solidari cu misiunile NATO încă înainte de invitația de a adera.
Avem la aceasta oră, urmare a solidarității cu NATO și determinării noastre de a lupta pentru democrație, 23 de militari căzuți la datorie în teatrele de operații și 131 răniți. Vă solicit să păstrăm un moment de reculegere.
Adică, dacă am înțeles eu bine, individul se dă mare cât de solidari suntem noi cu NATO (de fapt cu SUA) și cât de chitiți suntem pe democrație, aducând ”în sprijinul celor afirmate” argumentul militarilor morți și răniți în teatrele de operațiuni (nu de operații, că nu e apendicită).
Enunțul este cu atât mai sinistru cu cât același personaj își amintește în același discurs că, odată cu aderarea la NATO, România s-a angajat să aloce 2% din PIB ”apărării”, lucru care, bineînțeles, nu s-a întâmplat.
Cu alte cuvinte, băsescul știe că militarii români sunt slab dotați, prost plătiți, că tehnica de luptă este veche și depășită măcar din punct de vedere moral.
Faptul că el se laudă cu militarii morți și răniți, constatând că armata este subfinanțată de parcă, în ultimii 8 ani (adică 80% din perioada de când suntem în NATO), ar fi fost altcineva Președinte al României și comandant al forțelor armate (conform Constituției, art. 92), îmi provoacă greață și un sentiment de revoltă.
Cât de ticălos poate să fie un om pentru a-și face campanie electorală pe seama celor pe care chiar el, cu bună știință, i-a trimis la moarte?
Păi..., cam atât de ticălos!

vineri, 16 noiembrie 2012

Jurnalism ”mare” pe bacșișuri mici

De-abia a apucat băsescul să emită enormitatea cu ”nu contează votul, eu o să numesc premier conform interesului național”, că au și sărit sclaveții să-i motiveze inepția și să i-o ridice la rang de filozofie de viață.
Mai rău este că o fac foarte prost, ignorând nu numai legile și logica, dar și minimul bun simț.
Cine aude de România Liberă, ziar cu acoperire națională, poate crede că acolo există și un proces de selecție a cadrelor, mai ales a celor autorizați să ”producă editoriale”, adică păreri și analize asupra unor fapte.
Nici vorbă de așa ceva.
Am avut ghinionul să citesc astăzi un ”editorial” publicat în România Liberă care m-a făcut să îmi dau seama de adevărul uneia dintre ”Legile lui Murphy” care spune: ”Cantitatea de inteligență din lume este constantă. Populația crește vertiginos.”
Lăsând la o parte atacurile la adresa USL, care nu mă interesează, și elogiile aduse băsescului, ”justiției”, serviciilor de informații și altor ”instituții”, ca să mănâncă și gura lu' editorialistu' o șaorma, anumite remarce privitoare la interesul național, democrație, securiști și ”parteneri străini” m-au făcut să-mi dau seama că prostituția nu e doar cea mai veche meserie, ci e și cea mai practicată, în toate domeniile.
Titlul acestui text este: ”Băsescu TREBUIE SĂ SCHIMBE rezultatul alegerilor”.
Din titlu răzbate o rază de speranță: portocalii vor pierde sigur alegerile, cu toți unguenții și nemții lor, așa că singura speranță e băsescul.
Apoi ”autorul” ne dă o definiție care se vrea personală a ”interesului național”, spunând că: ”Interesul naţional constă în consolidarea instituţiilor statului de drept, continuarea integrării europene, întărirea şi extinderea parteneriatului strategic cu Statele Unite şi reluarea unei creşteri economice sustenabile.”
Teza este corectă, deși plagiată din cuvântările ”tovarășului”.
Cine n-ar vrea așa ceva?
Doar că această teză, repet, adevărată, este emisă pentru a justifica, un pic mai jos, de ce se poate căca băsescul pe votul românilor ca să numească ce premier vrea mușchii lui: ”Dacă în urma alegerilor din decembrie va rezulta o majoritate şi un premier care vor prezenta un pericol clar şi iminent de a scoate ţara de pe direcţia Vest - adică împotriva interesului naţional - atunci Băsescu nu numai că poate, dar are chiar datoria de a se opune unui astfel de deznodământ, chiar dacă acest lucru ar însemna să se opună rezultatului unui proces democratic. Când democraţia intră în conflict cu drepturile şi libertăţile individuale, cu egalitatea în faţa legii şi, deci, cu statul de drept, atunci democraţia eşuează de la funcţia ei fundamentală şi devine ilegitimă.”
Și aici începe să-și arate efectul Legea lui Murphy enunțată mai sus.
Ilustrul editorialist, cuprins de spasme pentru a-și pupa stăpânul, uită că ”interesul național” d-aia se cheamă ”național” pentru că e produsul națiunii. (Scuze pentru exprimarea de IQ=0, dar poate înțelege și el)
Adicătelea vine națiunea, votează și stabilește în mod democratic atât ”interesul național” cât și drepturile și libertățile pe care vrea să le considere ca fundamentale.
În momentul în care votul este ”schimbat” după geniul sau bunul plac al UNUI SINGUR OM sau al unui grup minoritar, interesul nu mai e ”național”, ci ”individual” sau ”de grup”.
Ilustrul editorialist consideră, probabil, că românii sunt extrem, extrem de cretini, și nu sunt în stare să aleagă în interesul lor, pe care oricum nu-l cunosc, fiind nevoie de un ”demiurg” care să-i aducă pe calea cea bună.
De asemenea, democrația nu poate fi subsumată statului de drept, acesta din urmă fiind chiar rezultatul, produsul democrației. Democrația poate ființa fără ”stat de drept” în accepțiunea modernă și avem ca exemple elocvente societățile așa-zis primitive (boșimani, băștinașii din Australia, inuiții) unde nu există legi, ci doar cutume, și unde deciziile importante se iau cu votul majorității ”sfatului bătrânilor” ca formă primitivă a parlamentarismului.
Însă statul de drept fără democrație este dictatură. Adică un stat care are legi, dar este controlat de un om sau de un grup minoritar care ”face” legi conform propriului interes.
I-aș aminti ilustrului editorialist faptul că, în Europa, democrația este atât de prețuită încât țări ca Austria, Ungaria, Olanda, au sau au avut în istoria recentă, guverne formate și/sau susținute de partide extremiste și nimeni nu s-a gândit să ”schimbe rezultatul alegerilor”, pentru că așa a fost voința cetățenilor.
Un alt fapt care m-a uimit a fost referirea clară la ”un levier european” care, folosit de băsesc, să fragmenteze USL în avantaj propriu.
Asta confirmă ceea ce spuneam mai deunăzi cu privire la faptul că băsescul pregătește o lovitură de stat în Decembrie, cu ajutor vârtos de la șefii săi din UE. (Și nu vorbesc de UE ca și concept, ci de niște oameni cu interese cât se poate de materiale)
Iar la final, pentru destindere, m-a amuzat smiorcăiala ilustrului cu privire la ”revenirea securiștilor ceaușiști” la putere.
Asta în condițiile în care băsescul, macoveia, unguentul și alți portocalii de seamă au condus rezistența anticomunistă din munți, sau ceva...
Articolul în cauză, de la prima până la ultima literă, eliminând atacurile la ”ăia” și osanalele la ”ăilalți”, constituie, în opinia mea, o instigare feroce la dictatură și la nesocotirea voinței populare exprimată prin vot, adicătelea democratic.
Una peste alta, sunt scârbit de cât de jos pot ajunge unii pentru a fi miluiți cu un cârnaț la câte o ”recepție”.

Faceți ceva cu câinii vagabonzi!!!

Câinii vagabonzi reprezintă un pericol.
Oricât ar încerca ”iubitorii de animale” să mă convingă de contrariu, rămân la părerea mea bazată pe nenumărate experiențe pe care le-am avut cu tot felul de haite din mai multe orașe ale țării.
Această problemă, după părerea mea, nu va fi rezolvată prea curând (poate niciodată), deoarece maidanezii constituie o sursă destul de substanțială de fonduri atât pentru primării cât și pentru ”organizațiile pentru protecția animalelor”. Și, atâta timp cât este imposibil să fie verificat numărul câinilor ”sterilizați” și ”deparazitați”, iar eutanasierea este interzisă, e pâine de mâncat.
Iar maidanezii vor continua să muște.
Primarul se ”spală pe mâini” justificându-se că el nu poate face nimic pentru că nu îi dă voie legea.
”Organizațiile pentru protecția animalelor”, cu denumiri care mai de care mai oligofrene, se agită pe mulți bani fără să facă absolut nimic în afară de a da de mâncare, din când în când, unor haite de câini vagabonzi și de a da ochii peste cap a leșin când vine vorba de strângerea lor de pe străzi.
Sincer să fiu, ”organizațiile” astea îmi provoacă o greață...
Se intitulează ”pentru protecția animalelor” dar au grijă doar de câini. Zimbrul, râsul, ursul, lupul, cocoșul de munte, acvila, țestoasa de Galapagos, balena albastră, tigrul siberian..., astea sunt plante, sau ceva, că nu am auzit pe nimeni din România făcând crize pentru ele.
A fost ceva tevatură cu caii de la Letea, dar s-a liniștit. Au cumpărat oamenii o fermă la preț de Trabant și le-a trecut de leșin.
Restrângând ”aria de cercetare”, constat că în frumoasa urbe denumită Giurgiu, unde îmi duc traiul zilnic, situația câinilor vagabonzi este dramatică. A încercat Primăria ceva..., au sărit ”organizațiile”... și cam atât.
Maidanezii sunt tot pe străzi, latră, fugăresc bicicliști și copii, urlă noaptea...
Plus că umplu trotuarele și spațiile verzi de fecale. Adică de căcat.
Nu mai poți să mergi pe trotuar, nu mai poți să-ți lași copilul să se joace în iarbă, că e plin de produsele secundare ale meselor copioase pe care maidanezii ”le-au servit” prin generozitatea ”organizațiilor”. Adică de căcat.
Dacă ”organizațiile” tot o ard așa..., civilizat, occidental, cum au văzut pe Discovery, de ce nu pun mâna să strângă dejecțiile câinilor pe care îi apără cu atâta patimă?
De ce trebuie să fac eu slalom printre căcați sau să fiu permanent cu ochii în patru ca fiică-mea de 2 ani să nu se murdărească?
Dacă suntem așa de ”civilizați în cap” încât să ”protejăm bietele suflete nevinovate” și pupăm câinii în bot, hai să și adunăm produsele mai puțin pupabile ale ”celor mai buni prieteni”.
Că, dacă un copil face pipi în boscheții de lângă blocul ”iubitorilor de animale”, am curaj să pun pariu că e alungat cu huiduieli. În schimb, când ieși din casă și tot trotuarul sau scara blocului sunt pline de fecale de câini, ”e și ei suflete”.
Eu unul m-am săturat!
Dom' Primar! Câinii vagabonzi sunt o problemă. Mușcă, sunt purtători de purici, căpușe, viruși, microbi, umplu orașul de fecale fiind un pericol pentru sănătatea populației.
Dacă sunteți primarul giurgiuvenilor și nu al ”organizațiilor” și al câinilor vagabonzi, rezolvați problema.
Iar dacă sar ”organizațiile”, mă ofer să vă dau o mână de ajutor.

joi, 15 noiembrie 2012

Ghetou

Străduțe-nguste, pline de noroi,
Cu guri neastupate de canale,
Un șanț din vremuri imemoriale
Ce-așteaptă și acum conducte noi,
Miros de mortăciune și fecale
Și blocuri ca scăpate din război.

Haite de câini semisălbăticite
Printre gunoaie pestilențiale,
Adevărate jungle tropicale
De buruieni, în parcuri părăsite,
Cu leagăne ce scârțâie a jale
Și tobogane rupte, ruginite.

Copii desculți, ce scurmă-n tomberoane
Sperând la o banană putrezită,
Strângând bucăți de sârmă ruginită
Și PET-uri ca să-și cumpere bomboane,
O cârciumă infectă și-mbâcsită
Unde se vinde votcă din bidoane.

Străduțe-nguste, pline de noroi,
Haite de câini din ce în ce mai mari,
Drogați, și prostituate, și tâlhari,
Copii bătrâni, ce caută-n gunoi.

marți, 13 noiembrie 2012

Lovitura de stat din Decembrie

Aseară, într-un discurs delirant, cel căruia îi place să se autointituleze ”șeful statului”, deși a fost demis de 7,4 milioane de cetățeni, a declarat ”negru pe alb” că se cam defechează pe cetățenii români și pe tot ce aceștia aleg.
Pe scurt, băsescul a declarat că ”nu e normal să ne luăm după ce zic 470 de parlamentari” și că nu contează ce votează românii, el o să desemneze un prim ministru ”în conformitate cu interesul național”.
de unde deducem că doar el, băsescul, știe care e interesul național, în timp ce românii, niște cretini și niște imbecili, habar n-au pe ce lume trăiesc.
7,4 milioane de cetățeni nu reprezintă interesul național. El îl reprezintă.
Evident că marinarul a intrat în campanie. Evident că a ridicat în slăvi CCR, CSM, ICCJ, doar pentru a le da un semnal să ”treacă la treabă”.
M-a deranjat însă amenințarea fățișă la adresa tuturor celor care i se opun: ”nu mă atacați că mă obligați să mă apăr”.
De asemenea, m-a deranjat referirea făcută la ”frauda de la referendum”.
Pe lângă faptul că nu are nici o dovadă cu privire la ”o fraudă masivă” a votului de la referendum și că, teoretic, există posibilitatea că frauda (vot multiplu, votul morților etc) să fie în privința voturilor împotriva demiterii, deci favorabile băsescului, chiriașul de la Cotroceni uită să menționeze faptul că, într-un raport făcut public acum vreo două săptămâni, Autoritatea Electorală Permanentă recunoștea faptul că, în 2009, la Paris, s-au comis fraude grave la vot. Adică exact de unde i-a venit băsescului noul mandat de președinte.
Ce mă îngrijorează cel mai tare (de minciuni, mitocănii și amenințări sunt sătul), este faptul că îl văd pe băsesc turbat, gata să distrugă totul și să calce în picioare orice lege. Probabil se bazează și pe sprijinul ”partenerilor” săi externi care, fără să fiu adeptul teoriei conspirației, or vrea să vază cum reacționează lumea la o dictatură europeană.
Pe scurt, cred că după alegerea noului Parlament, băsescul va desemna premier pe cine va vrea el după care ca decreta ”stare de urgență” pe motiv că votul a fost fraudat masiv.
Susținut de slugile din CCR și din Justiție, precum și de ”partenerii externi” (doar ne-a spus că a chemat o grămadă ”organizații” ca să supravegheze alegerile și să constate ”frauda”), pe fondul lipsei de reacție a românilor (dovedită), va dizolva noul Parlament și va organiza el noi alegeri, așa cum vrea el, ca să dea ”o față” de legalitate dictaturii.
Bineînțeles, acest scenariu poate avea diverse variațiuni și nuanțe, în funcție de contextul momentului, dar intenția va fi aceeași.
Eu îmi doresc să mă înșel.
Căci altfel...

vineri, 9 noiembrie 2012

Dejecții electorale

În prima zi a campaniei electorale pentru ”parlamentarele” din 9 Decembrie, draga de ANI, adicătelea Agenția Națională de Integritate, a descoperit brusc faptul că mai mulți USL-iști sunt incompatibili crâncen (conform unui prieten mult mai bine informat, 3 miniștri și un secretar de stat).
Pentru necunoscători, amintesc faptul că ANI este monstrulețul rezultat din împerecherea (ideatică, bineînțeles), a băsescului cu macoveia, monstruleț telecomandat de marinar și care a tăcut ca fecala în boscheți pe timpul guvernării portocalii.
Acum, de campanie, monstrulețul a fost aruncat în luptă de ARDe-i-ar focu'.
Personal, îmi e perpendicular dacă persoanele respective sunt sau nu incompatibile. Mă doare în cot. Prefer un incompatibil deștept unui compatibil imbecil.
Ceea ce mă deranjează este faptul că ANI, mai exact rebuturile care ”muncesc” acolo, se desfășoară pe banii mei.
Adică eu și fiecare cetățean d-acilea plătim impozit ca să aibă băsescul și ARDe-i-ar focu' cu ce să-și îmbuibe mercenarii.
ANI n-a zis niciodată nimic, de exemplu, cum putea mru-ul să fie și șef la SIE și ”premier” în același timp.
ANI n-a zis nimic despre nici una dintre slugile băsiste.
ANI are ce are cu oricine se opune chiriașului de la Cotroceni.
Dar de ce să facă asta pe banii mei?
Dacă ANI era finanțată din banii de vită Kobe ai mru-ului sau din banii de bețișoare de urechi ai marinarului, n-aveam nici o problemă. Fiecare e liber să angajeze oricâți imbecili dorește, pe banii lui.
Dar de ce pe banii mei?
Ca să fie de folos în campania electorală?
Eeeee...!
Tanti ANI! Ești cam centuristă, bre!

joi, 8 noiembrie 2012

Scrisoare doar dus

Tu nu mai auzi
Când te strig.
Afară e frig,
Copacii sunt uzi.
Tu nu mai auzi...
Tu nu mai auzi...

Tu nu mă mai privești
Când stau în fața ta.
Cad sloiuri de stea
Peste câmpuri grotești.
Tu nu mă mai privești...

Tu nu mă mai atingi
Când te-ating.
Licuricii se sting
În cețoasele chingi.
Tu nu mă mai atingi...

Tu nu îmi mai vorbești
Cum îmi vorbeai.
Nu mai vrei, nu mai știi, nu mai ai
Nimic să-mi oferi? Nimic să primești?
Tu nu mă auzi... Tu nu mă privești...
Tu nu mă atingi... Tu nu îmi vorbești...

miercuri, 7 noiembrie 2012

Lovitura de stat a eșuat. Instituțiile nu au cedat. Obama e iar președinte.

Deși loviți crâncen de uragan, cu străzile inundate și cu locuințele puse la pământ, americanii au avut puterea de a se opune loviturii de stat încercată de unul, Romney, care a vrut să-l dea jos pe Obama și să se facă el președinte.
Intențiile erau clare, mai ales datorită faptului că Romney făcea parte dintr-o grupare malefică numită ”opoziție”.
În fața acestui pericol, americanii au ieșit cu mic, cu mare și au votat că ei nu-l vor pe Romney. Și Romney nu a ieșit președinte.
A rămas președinte Obama. Barack Obama.
Bineînțeles, instituțiile SUA nu au cedat presiunilor politice, îndeplinindu-și îndatoririle așa cum scrie la carte.
Și totul se va așeza în făgașul normal.
O singură remarcă:
Dacă Obama a fost ales de majoritatea cetățenilor americani, nu înseamnă că e o dictatură a majorității?
Iar dictatura majorității, tot americanii, prin vocea ambasadorului la București și a lui Gordon, ăla, ne-au învățat că nu e bună.
Poate să-mi explice și mie cineva de ce votul majorității e sfânt în SUA, dar aceeași entitate micționează pe votul majorității din România?
Ambasadorul lu' pește nu mai face icter că e dictatura majorității și lovitură de stat?
Ion Iliescu spunea în anii '90 că România are o democrație originală.
Nu știu cât de originală era sau este democrația în România, dar în SUA, licuriciul democrației carevasăzică, bag seamă că se aplică aia cu : ”toți sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alții”.
”Unii” sunt ei. Cei mai egali.
”Alții” suntem noi. Egali de mâna a doua.

P.S.
În ciuda distrugerilor cauzate de uragan, americanii din zonele calamitate au ieșit masiv la vot.
Un exemplu de înțelegere a drepturilor și îndatoririlor de cetățean.

luni, 5 noiembrie 2012

Gândeam, privind o crizantemă

O floare nu înflorește pentru a fi admirată.
Floarea nu se face frumoasă,
Nu are conștiința frumuseții
Și nici
Vanitatea
Care să o împingă la a intra în competiție
Cu alte flori.
O floare este frumoasă
Pur și simplu.

Florile nu înfloresc pentru noi.
Florile înfloresc pentru a-și duce
Mai departe
Specia.
Frumusețea lor este efemeră și adesea inutilă
Pentru că ceea ce atrage
Gâzele
Polenizatoare
Este nectarul.
Iar acesta este ascuns adânc în inima
Florii
Acolo unde nici petalele
Și nici culorile
Și nici frumusețea aparentă
Nu contează.