Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

miercuri, 15 ianuarie 2014

Clar de lume

Eu nu mai apartin acestei lumi.
Am simtit-o de mult,
Dar am acceptat de curant,
Ca timpul, curgand,
Nu ma mai atinge.
Stau si ascult,
Viata cum ninge,
Sufletele cum  ingheata,
Si se sparg,
Flutura un steag,
Pe catarg,
Cui ii sunt drag
M-asteapta-n prag,
Sperand ca mai sunt
Inca in viata.
Se vad pescarusi
Escaladand piscuri
In jurul meu sund doar papusi
Manevrate de fire
Cu riscuri
De netrezire
Sperand la nemurire.
Vad totul clar
Dincolo de aparente,
Lumea mi se arata
Limpede, adevarata,
Ca printr-un pahar
De cristal
Plin
Cu vin
De la facerea lumii
Careia eu nu-i mai apartin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.