Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

luni, 16 ianuarie 2012

A număra, numărare, în funcţie de împrejurare

De trei zile încoace, vorba poetului anonim, gura reprezentanţilor jandarmeriei nu mai tace, ei devenind un fel de vedete TV care ne comunică în direct (şi pun pariu că şi în reluare) ceea ce se petrece în Bucureşti.
Am auzit de câteva sute de ori cum garantează ei dreptul cetăţeanului la liberă exprimare, cum protejază ei tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul...
Tot respectul pentru amărâţii ăia care stau în frig şi îşi iau pietroaie în cap de la demenţi, dar "purtătorii de cuvânt" sunt penibili.
Din incompetenţă (şi atunci ar trebui să plece acasă) sau conform ordinelor (şi atunci e mai rău), reprezentanţii Jandarmeriei nu au fost în stare să dea nici un fel de date referitoare la numărul de jandarmi care acţionau, de unde sunt, câţi oameni protestează, cine sunt huliganii...
Nimic!
"Nu ştiu!"
Lăsând la o parte minciuna că "acţionează doar jandarmii din Bucureşti", după care, azi, la conferinţa de presă, au recunoscut că erau şi (măcar) din Prahova, unul fiind chiar rănit, mă uimeşte "neştiinţa" Jandarmeriei atunci când vine vorba de numărul manifestanţilor.
Aceeaşi instituţie, la mitingurile organizate de sindicate, ieşea din oră în oră şi îi contrazicea pe organizatori:

"Organizatorii: Sunt 30.000 de manifestanţi.
Jandarmeria: Din estimările noastre sunt maxim 10.000.
Organizatorii: Au mai venit câteva autocare. Sunt 32.000.
Jandarmeria: Au mai plecat din ei. Sunt cam 7-8.000."

Iar acum... "nu ştiu".
Se ştie faptul că Jandarmeria are oameni pregătiţi pentru a face asemenea estimări, în funcţie de care se alocă şi se dirijează forţele din teren. Or fi fost liberi...?
Minciuna este cu atât mai gogonată cu cât aceiaşi reprezentanţi au recunoscut că atât Sâmbătă cât şi Duminică, dispozitivele de jandarmi au fost redimensionate de mai multe ori.
Păi de ce, dacă nu se ştia numărul manifestanţilor?
Îmi imaginez dialogul telefonic între şeful jandarmeriei şi şeful dispozitivului aflat în Piaţa Universităţii:

"- Gogule!
- Da, şefu?
-Câţi demonstranţi ai?
-Habar n-am!
-Bine! Vezi că îţi mai trimit 100 de oameni. Vigilenţă maximă!
-Da, şefu! Să trăiţi!
...
După o oră:
- Gogule!
-Da, şefu?
-Câţi demonstranţi sunt?
-Nu ştiu, şefu, să-mi moară butelia de lacrimogen. Ştiţi că stau prost cu matematica.
-Bine! Vezi că îţi trimit întăriri de la Prahova. Fii drastic, Gogule!
-Servesc patria, să trăiţi."

Păi cum aşa?
Păi simplu.
Cum dracu' să zici că sunt câteva mii de oameni strânşi spontan care huiduie?
Păi dacă se supără şefu ăl' mare şi de mâine eşti şomer?
Mai bine nu ştii, iar a doua zi spui că au fost 5 protestatari din care unul era beat, doi "ultraşi" şi o bunicuţă care îşi plimba nepotul cu tricicleta.
Ca şi cu huliganii.
Odată zice Jandarmeria că îi ştie pe ăia violenţi din galeriile echipelor de fotbal, că-i urmăreşte, că-i "are în atenţie", după care nu îi mai ştie, şi ridică din stradă artişti, psihologi, femei...
Am văzut o fază în care o femeie cam la 40-45 de ani era urcată cu forţa în "dubă", parcă Sâmbătă.
Aia cred că era şefă de galerie sau ceva.
Dar, parafrazând o vorbă celebră: "Nu contează cine protestează, contează cine numără protestatarii."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.