Campania de SMURD-ărire

OAU!!!!

"Reforma în sănătate" promovată de banda care conduce România a cunoscut, zilele astea, un nou capitol.

Prezent la o emisiune TV, probabil pentru a explica de ce băsescul l-a numit (tot o emisiune TV) "cel mai mare duşman al reformei în sănătate", dotorul Raed Arafat a primit o lecţie crâncenă a zicalei româneşti "nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită".

Mai exact, băsescul, iniţiatorul legii (unde scrie asta în Constituţie????), a intrat, măre, în direct şi l-a făcut albie de porci pe dom' doctor: că e "stângist" (adicătelea olecuţă comunist, pentru necunoscători), că e mincinos, că dezinformează populaţia, că nu şi-a adus nici o contribuţie la îmbunătăţirea legii, că "apare prea mult la televizor", că va fi dat afară de la Ministerul Sănătăţii etc.

M-a uimit acuzaţia băsescului că Raed Arafat ar avea ceva cu sistemul medical de urgenţă privat, deoarece omul ăsta este cel care a înfiinţat, din câte ştiu eu, SMURD-ul, adică primul serviciu de urgenţă care nu era de stat, din România. După care l-a oferit statului.

De fapt, băsescul, în stilul caracteristic, adică mitocan şi violent, îşi apără "natura divină". Adică el şi numai el ştie ce e bine, cum trebuie făcut, ce trebuie schimbat.

Bineînţeles că sunt şi nişte interese financiare mari de tot la mijloc, dar cred că cel mai tare l-a deranjat faptul că l-a contrazis cineva. Că i-a fost pusă la îndoială omniscienţa.

Mi-a plăcut faza în care băsescul se lăuda că "anul acesta vom cumpăra 1200 de ambulanţe".

Adică, pentru prostime: "Bă! Uite, bă, ce fac io pentru voi!"

Dar şi mai tare mi-a plăcut replica lui Raed Arafat, care l-a corectat imediat spunând că ăsta e un program pe 4 ani iar ăsta e, deja, al doilea an de derulare.

Adică, băsescul încerca să ia oareşce capital de imagine în an electoral, dar i-a tăiat-o dom' doctor.

Din punctul meu de vedere, Raed Arafat a explicat foarte clar ce înseamnă noua lege.

În primul rând, nici acum legea nu interzice înfiinţarea de servicii de urgenţă private, dovadă numeroasele societăţi comerciale care activează în domeniu.

Problema e că noua lege dă acces nelimitat acestor companii private la bugetul destinat asistenţei medicale de urgenţă.

Ce înseamnă asta?

Simplu: în loc să ai un serviciu public 24/7 care să de... 100 de lei, vei avea 10 servicii private de 10 lei fiecare până se termină banii.

Iar banii se termină repede.

După aia... rugăciuni şi ceaiuri.

În completare, am mai urmărit declaraţia directoarei Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, care a explicat magistral ce însemnă, la ora actuală, acest sistem integrat de urgenţă:

1. Toate maşinile de intervenţie de un anumit tip (B, C, descarcerare etc) din ţară sunt IDENTICE. Mobilierul, aparatura, diferitele materiale necesare intervenţiei, sunt aşezate ÎN ACELAŞI LOC şi la ambulanţele din Bucureşti şi la cele din Iaşi, Timişoara, Constanţa sau Satu Mare.

De ce?

Pentru ca, în orice situaţie, un asistent medical sau un medic "urgentist" să se poată urca ÎN ORICE AMBULANŢĂ DIN ŢARĂ şi să înceapă, din secunda 0 să îşi facă meseria, adică să salveze vieţi.

Să nu stea două ore să găsescă unde a pus ăla dinaintea lui pansamentul sau branula.

Din câte am înţeles de la doamna doctor, cel puţin în Bucureşti, chiar şi medicamentele sunt aranjate identic în trusele de prim ajutor.

Asta e greu să faci cu ambulanţele private.

În primul rând că nu îl poţi obliga să îşi configureze ambulanţa cum vrei tu. Îl poţi obliga, de exemplu, să aibă defibrilator. Dar dacă îl aşează lângă targă sau sub scaunul şoferului, asta decide el. De asemenea, nu îl poţi obliga să cumpere aparatură şi materiale de la o anumită firmă sau de un anumit tip. Ştiu din proprie experienţă că o anestezie (acelaşi tip, făcută la două spitale diferite), te poate "ajuta" pe perioada operaţiei sau te poate "pune la pat" două săptămâni. În domeniul ăsta, mai mult ca în alte domenii, "firma" contează al dracului de mult.

2. Selecţia şi pregătirea personalului pentru echipajele de intervenţie în caz de urgenţă e criminală.

Ori, în cazul firmelor private, personalul este ori "atras" din sistemul public, ori slab pregătit. O firmă privată urmăreşte, normal, profitul, şi nu prea are timp să aştepte câţiva ani după un medic sau un asistent pentru a deveni un profesionist adevărat în medicină de urgenţă.

3. Standardizarea procedurilor. Sistemul public, cu toate neajunsurile sale, a reuşit să pună la punct proceduri clare, uniforme, cunoscute şi respectate de toată lumea, în domeniul "urgenţelor". Asta înseamnă că... o branulă pusă la Iaşi va putea fi folosită de medicul de la Timişoara, în cazul transferului pacientului. Iar medicul care va primi pacientul va şti exact ce s-a întâmplat cu acesta din momentul preluării sale de către echipajul de urgenţă, pentru că e o procedură standard în funcţie de diagnostic.

Firma privată îşi organizează, cel puţin detaliile activităţii, aşa cum doreşte şi cum poate.

4. Problema banilor. Nici o companie privată nu va accepta să lucreze suplimentar şi neplătit, aşa cum se întâmplă acum la serviciile publice de urgenţă.

În concluzie, băsescul şi-a mai afirmat încă o dată "natura divină", "punând la punct", după părerea mea, unul dintre cei mai mari specialişti în medicină de urgenţă din România şi pecetluind, într-un fel, soarta unuia dintre puţinele servicii publice din România, care merge bine.

Din toată acea deversare băsesciană de cuvinte eu nu am remarcat decât o singură formulare absolut adevărată: "Eu nu sunt specialist. Eu doar citesc o lege."

Da, mă! Da' o citeşti prost.

Şi dacă nu eşti specialist, taci dracu' din gură şi marş acasă.


UPDATE: Doctorul Raed Arafat şi-a dat demisia. Din punctul meu de vedere, a demonstrat că are onoare şi demnitate. Omul are coloană vertebrală şi o foloseşte cum trebuie. Pentru el, toată cinstea. Pentru noi... sănătate veşnică, că e riscant să te îmbolnăveşti în următorii ani.

P.S.
Vrăjeala cu poliţiştii corupţi nu a ţinut. Conferinţa de presă a lui Raed Arafat a fost pe toate canalele de ştiri.