Ţară de mâna a doua

Aş fi avut multe subiecte de comentat.
De la faptul că Băsescu, la învestirea noilor miniştri, a ţinut un discurs în care, după umila mea părere, a recunoscut că el este tatăl şi mama mânărelilor, până la acelaşi sinistru personaj care declară public că în România e dezastru, pregătindu-se să mai ia nişte miliarde de la FMI şi să mai reducă "nişte bugete".
Voi încerca să trec repede în revistă aceste subiecte, după care voi comenta ceea ce mie mi se pare "main event"-ul ultimelor zile.
În primul rând, băiatul care ocupă Palatul Cotroceni a ţinut un discurs la învestirea noilor miniştri, mulţumind şi lăudând activitatea celor care au plecat, după care a afirmat textual "mi-a fost greu să accept că luna trecută la ministerele finanţelor şi muncii au fost acordate stimulente".
Nu vreau să intru în cretinitatea cu "capra vecinului". Poate angajaţii acestor ministere chiar meritau banii respectivi.
Dar să vi tu, ca preşedinte al României, care morfoleşti zilnic în gură căcatul cu "solidaritatea şi austeritatea" şi să spui că ai ştiut dar "ai acceptat cu greu"... Du-te dracu'!
Pe urmă îi sfătuieşti pe români să "treacă prin criză cu fruntea sus, ca tine".
Bine...! Tu treci peste tot cu fruntea sus, că ai fruntea lată până la ceafă, că nu prea mai ai păr de atâta frunte, de ajung să cred în sfatul împăratului către Harap Alb, din basmul cu acelaşi nume (fac precizarea asta deoarece doar 32% dintre elevi au luat "bac"-ul anul ăsta): "să te fereşti de omul roş', dar mai ales de cel spân".
Pe urmă cu banii... Mai vrei să iei 13 miliarde deşi nu ne-ai spus ce ai făcut cu alea 20 de le luaşi deja. Vrei să tai bugete, dar pun pariu că nu de la Udrea sau de la asfaltangii.
"Plângi" ca o curvă că e criză şi pretinzi solidaritate în austeritate, dar tu ai 23 de maşini în suită când te duci să bei un şpriţ la "Cireşica", iar beizadelele tale au averi pe care nici dracu' nu le poate justifica.
Într-un cuvânt: hai sictir, nesimţitule!

Şi acum să tratez evenimentul care mie mi s-a părut cel mai grav şi cel mai semnificativ, şi care ne face "ţară de mâna a doua" din toate punctele de vedere, nu numai în ceea ce priveşte conducătorii.
Mă refer la agresare poliţistului de la Dîmboviţa.
În orice ţară normală la cap, agresorul ar fi avut şanse minime de supravieţuire. Pentru că în orice ţară normală la cap, când cineva atacă un poliţist (sau orice alt reprezentant al autorităţii), se iese la vânătoare. PE BUNE!
Ţin minte imaginile filmate la atacul de la "Bank of America", unde doi indivizi dintre care un român, Emil Mătăsăreanu, au provocat un mic război, având veste antiglonţ şi arme de asalt.
Ei bine, Mătăsăreanu a fost împuşcat de trupele speciale SWAT de mai multe ori ŞI LĂSAT SĂ MOARĂ, deoarece, după "incapacitarea" sa, ambulanţele au fost dirijate în primul rând către civilii şi poliţiştii răniţi în atac, iar când au ajuns şi la bandit, murise din cauza hemoragiei.
A mai fost un caz în care, în New York, doi poliţişti l-au împuşcat pe unul care rănise mai mulţi oameni cu o maşină. L-au împuşcat cu peste 30 de gloanţe, pentru că ăla nu a vrut să se predea. În ciuda articolelor de presă ostile, primarul oraşului i-a decorat pe cei doi poliţişti.
Cam aşa stă treaba într-o ţară normală la cap.
La noi... La noi totul e manea.
Poliţiştii nu au carburant, coli de scris, echipament, nu au legi care să îi protejeze şi, mai nou, au salariile reduse cu 25%. În schimb au şefi puşi politic, au ore suplimentare neplătite, au telefoane care sună când deranjează vreun "jmecher"...
Şi unii mai au tupeul să zică "eu ştiu că sunt mulţi poliţişti care sunt pasionaţi de meserie şi care îşi vor face treaba în orice condiţii".
Hai, sictir, îmbuibaţii dracului!.
Copilul ăla poate muri sau poate rămâne cu sechele pe toată viaţa. Are 24 de ani şi a fost bătut de un puşti găozar cu aere de mare mafiot, însă cu siguranţă protejat de unii "mari" din poliţie sau magistratură.
Şi mai apare un cretin şi zice: "poliţistul se afla în timpul liber".
Bă' stârpitură! Ce contează dacă era sau nu în timpul liber? Pe camera de supraveghere din bar se vede clar că poliţistul bea o cafea, deci nu a consumat alcool, ca să "vă fie ruşine cu astfel de elemente".
Pe urmă îl prind poliţiştii pe ciumpalac dar i se face ăstuia rău şi îl duc la spital, să-l repare înainte de a-l duce la procuror.
După părerea mea, supravieţuia - bine, mierlea cocalarul - "un cretin mai puţin pe lume, şi hai să ne ocupăm de colegul nostru care e în comă".
Ştiu!
O să îmi atrag, poate, unele animozităţi, pe motiv de drepturile omului, ura faţă de poliţişti, "umanism" şi alte căcaturi de doi lei.
Dar aş vrea să îi întreb pe toţi "rafinaţii" şi "pudibonzii" care dau ochii peste cap când aud de violenţă: un cretin îţi omoară fratele, sau îţi violează copilul, sau îţi schilodeşte mama pe trecerea de pietoni, sau îi dă un par în cap lu' nevastă-ta în scara blocului de rămâne legumă.
CE FACI?
Mai eşti rafinat?
Mai eşti cult?
Mai eşti cu drepturile omului?
Sau îi rupi capul celui care te-a nenorocit pe tine şi pe ai tăi?
În situaţiile date, cine zice că el e tot pacifist, din punctul meu de vedere minte de rupe sau e cretin.
La noi nu există simţ civic, revoltă legitimă în faţa abuzurilor şi a atrocităţilor... Nu există nici măcar instincte logice şi fireşti de supravieţuire.
E doar o manea de "Vai! Eu nu suport violenţaaaaa!"
Nici măcar infractorii nu sunt ca în alte ţări.
Poliţistul ăla e în comă profundă pentru că un cretin care se credea Al Capone l-a lovit cu o sticlă în cap, mişeleşte, pe la spate.
În atacul din SUA pe care l-am amintit mai înainte, bandiţii au ieşit pur şi simplu în faţa clădirii şi au început să tragă în tot ce mişcă şi să încaseze gloanţele poliţiştilor. Abominabil, şocant, condamnabil, terifiant, dar parcă mai "bărbăteşte" decât trei oameni care îl atacă pe unul pe la spate şi prin surprindere.
Parcă nici infractorii de pe la noi nu sunt "de prima mână". Parcă şi ei sunt tot "chinezării", cu maşini scumpe, vile luxoase, bijuterii şi piţipoance, dar laşi, emasculaţi, fără "sânge în instalaţie".
Iar asta se grevează pe un sistem de ordine publică cretin, care îşi bate joc chiar de oamenii pe care se sprijină, lăsându-i fără salarii, fără legi, fără echipament, fără protecţie.
Şi mulţi pleacă.
Îmi amintesc vorba cu tâlc a unui prieten poliţist din Banat:
"Poliţiştii nu au voie să practice altă meserie, dar alţii au voie să practice meseria de poliţist."
Pentru că un poliţist, ca şi un medic, un pilot, un procuror, judecător sau profesor, se formează în ani de practică după anii de şcoală.
Doar un cretin poate spune că facultăţile din România scot anual câteva mii de medici. Facultăţile "scot" ABSOLVENŢI. Medicul, poliţistul, profesorul,.. se formează în ani de practică.
Iar cei care nu pleacă sunt băgaţi în comă de cocalari cu prieteni portocalii.