Să-i redăm Justiţiei vederea

Vedem toată ziua la ştiri şi la tocşoaie cum anumiţi cetăţeni sunt duşi cu mascaţi şi cu cătuşe pe la Parchete, iar după ce sunt reţinuţi pentru 24 de ore sunt duşi în faţa judecătorului pentru mandat de arestare.
Nu vreau să comentez cazurile criminalilor, violatorilor, tâlharilor, hoţilor sau altor asemenea categorii de infractori "obişnuiţi".
Vreau să pun problema arestărilor "spectaculoase", în care oameni influenţi şi bogaţi sunt arestaţi pentru diverse acuzaţii.
Nu vreau să se creadă că iau apărarea celor care au făcut foarte mulţi bani în mod fraudulos (de parcă ar exista şi alt mod în România), însă acest fel de "justiţie televizată" ne poate afecta mai mult în cazul lor decât în cazul unui necunoscut. Voi explica raţionamentul.
Arestarea pentru 29 de zile a unora percepuţi la nivel popular ca "jmecheri" poate da satisfacţie marii mase a oamenilor şi îi poate distrage, cel puţin temporar, atenţia de la anumite chestiuni esenţiale.
Una dintre aceste chestiuni este aceea că, în marea majoritate a cazurilor, cei arestaţi sunt puşi în libertate în câteva zile ca urmare a "verdictului" dat de instanţa superioară celei care a emis mandatul de arestare.
Şi atunci mă întreb: cine a greşit? Instanţa care a emis mandatul sau cea care a admis recursul împotriva hotărârii de arestare preventivă?
Pentru că, după părerea mea, judecătorii care au greşit trebuie să plece acasă.
După ce un om a stat câteva zile în arest în urma unei decizii greşite a unui judecător, greşeală demonstrată de faptul că instanţa superioară, presupus mai competentă, revocă mandatul de arestare, atunci judecătorul sau judecătorii care au emis mandatul ar face bine să îşi facă bagajele.
Pentru că, în cazul arestării preventive, nu se judecă "infracţiunea, ci oportunitatea privării respectivului cetăţean de libertate, în scopul împiedicării sale de a face anumite lucruri care să afecteze şi alţi oameni, care să îngreuneze "înfăptuirea justiţiei" sau executarea pedepsei. Iar aceste motive nu se schimbă radical de pe o zi pe alta.
"Pericolul" includerii in aceste "jocuri" a persoanelor care au influenţă şi bani constă în acela că, dacă un amărăştean se mulţumeşte că e iar liber, un "om de afaceri" sesizează imediat oportunitatea, dă în judecată statul, câştigă şi i se plătesc nişte bani. Din păcate aceşti bani nu provin de la judecătorul care a emis mandatul de arestare ci de la bugetul de stat, adică de la noi.
Repet, nu sunt de parte celor bogaţi, însă nici nu sunt de acord să plătesc precum cretinul pentru că un judecător e prost.
Justiţia terbuie să fie o ştiinţă exactă, iar probele sau indiciile trebuie judecate la fel de fiecare dată şi în mod unitar.
Numai că duduia Justiţie e puţin legată la ochişori şi nu vede ce i se pune în balanţă. Unii ar zice că ăsta e un lucru bun, dar, în acelaşi timp, ea nu vede nici dacă e să compare "mere cu pere", nici dacă o anumită parte fură la cântar.
Eu zic că ar fi mai bine ca demoazela Justiţie să îşi dea jos eşarfa şi să belească ochii la ce dracu' i se pune în cântar şi la ce fac părţile implicate.
Nu de alta, dar se poate ca, la un moment dat, tot orbecăind pe ici-pe colo, să nu se trezească victima vreunui viol cu perversiuni şi să nu îi poată identifica pe autori.
Poate aşa vom reuşi să nu mai avem decizii ale diverselor instanţe, care se bat cap în cap, oameni (bogaţi sau săraci) arestaţi "aiurea-n-tramvai" sau daune de plătit la cei care au câştigat procese la CEDO.