Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

vineri, 10 august 2012

Pierdut democrație. O declar nulă.

Mă uit la televizor în ultimul timp și mă minunez.
Toată lumea o arde cu ”democrația”, cu ”statul de drept”, cu ”instituțiile”...
Eu cred că, normali la cap fiind, ar trebui să renunțăm la vrăjelile astea și să recunoaștem, odată pentru totdeauna, ceea ce suntem de fapt: o dictatură ”bananieră”.
Argumentele pentru această ”asumare” sunt evidente.
În primul rând, existența ”păstrătorului adevărului absolut”. În ultimii ani, un singur om a știut ce e bine pentru ”supușii săi”, a hotărât ce trebuie făcut și a impus executarea deciziilor sale.
În al doilea rând, ”statul de drept” s-a rezumat la ”emanarea” unor legi aberante, de multe ori împotriva populației, de multe ori adoptate într-o manieră crâncen penală, doar de dragul de a face pe plac ”marelui cârmaci”. În același timp, legile adoptate erau încălcate imediat chiar de cei care le adoptaseră.
În al treilea rând ”instituțiile”...
Serviciile de informații la ”butonul 3” al unui singur om, urmărind adversarii politici când își duc copiii la școală.
Parchetul General anchetând zelos și începând urmăriri penale de azi pe mâine împotriva celor care ”l-au deranjat pe șefu”. Anchete care încep brusc. Oameni plimbați prin fața camerelor de filmat cu scopul clar de a le distruge imaginea publică, după care nu se mai întâmplă nimic. Prelungiri ale șederii în funcție a unor procurori făcute nu numai ilegal, ci și cu sfidarea oricăror reguli de bun simț. ”Confiscarea” unor documente (listele electorale permanente) fără nici o legătură cu relevanța juridică ci doar pentru intimidarea celor care au votat într-un anumit fel. Amenințări emise dintr-un garaj care se materializează în dosare penale a doua zi.
Curtea Constituțională care emite un document oficial în plen, după care, a doua zi, un judecător modifică acel document pentru că așa vrea el sau așa i s-a spus, fără să îi mai întrebe și pe ceilalți (vorba udrei: dacă unul era prezent, se presupune că toți sunt prezenți).
Mai adăugăm la astea și ”protecția externă” de care se bucură ”regimul” din parte ”cancelariilor europene”, o protecție specifică, acordată de suzeran vasalului, în care nu contează decât plata peșcheșului, și avem tabloul complet.
De-asta zic eu că ar trebui să renunțăm la fițele de ”virgină de Dorobanți” și să acceptăm ceea ce suntem: o populație (nu un popor) într-o colonie experimentală.
”Dimocrasi”, ”liberte, egalite, fraternite”, ”hiumăn raits”,...
Hai ”let it in the blood”!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.