Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

luni, 20 august 2012

Când nu vor mai lătra câinii în Giurgiu?

Cu riscul de a isca polemici din partea organizațiilor sau persoanelor care ocrotesc câinii, scriu aceste rânduri în speranța că, în timpul vieții mele, se va face ceva.
Urbea mea natală are o istorie... bogată, indisolubil legată de câini.
Toată lumea a auzit vorba conform căreia ”latră câinii în Giurgiu”, cu diferite versiuni: ”urlă”, ”umblă” etc.
Și explicațiile istorice sunt destul de felurite, dar nu stau acum să le detaliez.
Ceea ce vreau să aduc în atenție este faptul că, de 2-3 ani, ”impulsionată” și de interzicerea, practic, a oricărei metode profilactice (”sterilizarea” e doar o metodă de a face bani mulți fără să faci nimic), numărul câinilor vagabonzi din municipiul reședință de județ, Giurgiu, a crescut exponențial.
La 20 de metri de blocul meu, în preajma unei fundații de bloc părăsite, sunt vreo 6. Bine organizați în haită și hrăniți de niște... ”creaturi miloase”, ei sunt coșmarul bicicliștilor care trec la 6 dimineața la serviciu.
În spatele blocului, altă gașcă, doar de 3, pripășită pe lângă niște garaje, aleargă după mașini.
În Parcul Alei sunt vreo 2-3 haite: una la fosta Prefectură, una în fața sediului Poliției de Frontieră, iar cea de-a treia ”face raiduri” de la ”sediul” de lângă Canalul Plantelor.
”Pietonalele” sunt, de asemenea, sub ocupație canină. Chiar aseară am numărat 8-9 câini plimbându-se agale pe Strada Gării, printre mesele și clienți teraselor.
La Turnul cu ceas e altă haită, 5-6, hrăniți din milostenia... cetățenilor din blocurile învecinate care, decât să ducă gunoiul la tomberon, aruncă resturile pe geam și se ocupă dulăii.
În Portul Giurgiu... nu mai vorbesc. Sunt cel puțin 4-5 haite, începând de la Zona Liberă până la ”Căpitănie”.
În Cartierul Tineretului, la fel. La fiecare 2-3 blocuri există măcar 1-2 câini ”blânzi, care nu mușcă”.
Autoritățile nu fac nimic pentru că sar în sus organizațiile de protecție a câinilor. Organizațiile nu fac nimic pentru că nu sunt ajutate de autorități.
Eutanasierea e ilegală.
Sterilizarea e doar pe hârtie și în conturi. Și chiar dacă s-ar face, pe mine mă deranjează câinii care mușcă, nu ăia care se încârligă, așa că ar trebui lucrat la capătul cu dinți nu la cel cu... organe genitale.
Deocamdată cetățenii rămân să trăiască simțindu-se din ce în ce mai mult ca niște tolerați în orașul câinilor vagabonzi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.