Alegerile interne din gașca băsistă m-au interesat puțin spre deloc. Adică n-am urmărit ”evenimentele”, ”cursa electorală”, ”discursurile”..., preferând să stau cu familia și să mă întâlnesc cu prietenii.
Văd acum, la ora 23.30, la știri, că a câștigat buldogul împotriva nuțicii și a macoveii.
Mai văd că băsescul a avut un discurs în care spunea că ”se desparte definitiv” de pdl-ica.
Nu știu de ce, tot scandalul ăsta, cu acuzații de fraudă, cu ”pus poale-n cap”, mi se pare un spectacol grotesc, regizat de un regizor diliu.
Din punctul meu de vedere, băsescul nu e chiar așa de prost pe cât îl crede lumea, și nici buldogul nu e atât de dizident pe cât se arată.
Era clar pentru oricine că portocalii, conduși de nuțica, s-ar fi dus dracului ca partid, iar sinistra europarlamentară fostă procuror comunist nu avea decât rolul de pată de culoare.
În acest context, buldogul era singura variantă ”viabilă”, mai ales că aproape toți ”liderii” puterii actuale îl declaraseră ca ”partener credibil de dialog”.
Și revin la ideea că băsescul nu e chiar prost.
Susținerea libidinoasă a nuțicii și opoziția agresivă împotriva buldogului mi se par prea libidinoase respectiv agresive pentru a fi reale. Îmi este imposibil să cred că, după ce a reușit subordonarea serviciilor secrete, a aparatului de justiție și a numeroase alte instituții de forță (și de bani), băsescul a jucat, cu propriul partid-anexă, o carte atât de evident necâștigătoare.
Mie mi se pare doar o prosteală.
Un pdl-u condus de buldog cu binecuvântarea băsescului nu ar fi fost decât o continuare a ”găștii bocului”, adică o adunătură de oportuniști fără nici un fel de credibilitate pe piața electorală.
Însă un pdl-u condus de un buldog dizident, un pdl-u ”fără” udre și macoveie, un pdl-u căruia chiriașul de la Cotroceni i-a spus ”adio”..., e altceva.
Brusc, ”rupți” de băsesc, portocalii capătă o altă aură în ochii oamenilor de rând și chiar a politicienilor ”puterii”.
Cu noul ”make-up” pdl-ul devine ”frecventabil”, un partener de discuție, de negociere și, de ce nu, de guvernare, în perspectiva (aspirațională) a unei ruperi a USL.
Un pdl-u rupt de băsesc, condus de un buldog care nu mai ascultă comenzile venite de la Cotroceni, mai mult, criticat și critic față de marinar, opozant față de actuala guvernare (care, oricum, nu dă semne că ar fi ieșit din opoziție), poate fi o soluție viabilă în ochii unora.
Doar că... eu nu cred în independența buldogului.
Nu cred că, după 20 de ani de lins mâna stăpânului, acesta s-a hotărât brusc să muște.
Cred, mai degrabă, că dresajul a ajuns la un așa grad de perfecțiune încât ”mușcăturile”, deși par reale, nu varsă nici o picătură de sânge.
În plus, apariția ”de partea” buldogului a lui ”dragă stolo” și a personajului care scria cu oi pe dealuri pentru venirea ”marelui cârmaci”, nu mi se pare vreun semn de ”rupere”.
Nu cred nici în ruperea găștii, nici în plecare udrei.
Părerea mea este că portocalii vor începe să își construiască o imagine de ”antibăsiști” pe model USL, iar băsescul îl va arunca iar în bătălie pe ungurean care, cu gașca sa de strânsură, va poza, la sacrificiu, în noul partid ”prezidențial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.