Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

sâmbătă, 4 iunie 2011

Îl cam strânge Constituţia

Acum 3 zile, într-o conferinţă de presă halucinantă, ocupantul funcţiei de Preşedinte al României a adus la cunoştinţa "poporului suveran" proiectul său de revizuire a Constituţiei.
Probabil că lui Băsescu actuala Constituţie "i-a rămas mică", aşa că vrea să "croiască" una pe măsura "măreţiei" sale. Asta, bineînţeles, cu încălcarea flagrantă a cărţuliei încă în vigoare, pe care el are obligaţia nu numai să o respecte, ci şi să o apere, fiind "garantul" ei.
Un mic amănunt a trecut neobservat în rândul analiştilor care au disecat acţiunea chiriaşului de la Cotroceni: Preşedintele României nu poate iniţia de unul singur revizuirea Constituţiei. Articolul 150 alineatul 1 (nu ALINIATUL cum zicea Băsescul) teza întâi, prevede că "revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului".
Deşi formală în cazul de faţă (doar nu credeţi că s-ar fi opus Boc), acest mic amănunt a fost ignorat.
Apoi, ascultând discursul Băsescului, am observat că el a făcut dese referiri la "experienţa sa". Cine sau ce îl recomandă pe acest personaj sinistru ca fiind în stare să emită judecăţi care să fie introduse în Constituţie?
"Din experienţa personală..."
Antonie Iorgovan se răsuceşte în mormânt.
De când a ajuns Băsescu să se pronunţe asupra Constituţiei României?
Taie toate imunităţile, dar Preşedintele are imunitate absolută. De ce? "Ca să existe un pilon de stabilitate". Şi care ar fi, mă, ăla? Tu?
Suspendarea Preşedintelui se face numai cu avizul Curţii Constituţionale. Păi, după ce mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii sunt puşi de tine, mi se pare al dracului de convenabil să îi trimiţi pe alţii după avize.
Judecătorii TREBUIE să respecte Constituţia şi deciziile Curţii Constituţionale.
Asta vine în urma faptului că tăierile salariale, deşi declarate (după părerea mea în mod fraudulos) constituţionale, au fost contestate şi anulate în instanţele judecătoreşti din toată ţara. Aşa că Băsescu a ajuns la concluzia că e mai uşor să îţi subordonezi 9 judecători de la Curtea Constituţională decât câteva sute de parlamentari (împotriva suspendării) sau câteva mii de magistraţi.
De asemenea, excluderea legilor privind politica bugetară şi fiscală de la controlul judecătoresc mi se pare rodul unui creier extrem de deteriorat.
Adică, într-o ţară care se pretinde democratică şi are pretenţii de apartenenţă la UE, NATO şi alte organisme internaţionale considerate elitiste, poate exista ceva, ORICE, care să nu fie supus controlului judecătoresc?
Pentru Băsescu se poate.
Adică dacă mâine zice: "Introducem impozit pe respirat", se cheamă că e politică fiscală şi nu poate fi atacat în instanţă. 
Şi alte prevederi halucinante, ca aceea că un ministru nu poate fi remaniat decât după consultarea Preşedintelui "pentru că altfel nu îi emit decretul de revocare din funcţie sau de numire".
Cu alte cuvinte, pe Băsescu îl deranjează rău că actuala Costituţie nu îi permite să numească el, direct, miniştrii. Deşi a făcut-o în dispreţul legii fundamentale, Băsescu s-a gândit "să intre în legalitate", dar nu schimbându-şi atitudinea conform legii ci schimbând legea după propria voinţă.
M-a îngreţoşat, de asemenea, desele referiri la "poporul suveran", popor pe care, cu puţin timp în urmă, îl numea "limitat".
Bă...!
SICTIR!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.