Ideea aruncată pe media de Emil Boc, cum că românii care vor solicita bonuri fiscale atunci când merg la cumpărături vor primi de la stat o parte din bani înapoi, ar fi genială dacă nu ar fi imbecilă.
Şi asta pentru că "monsiu-ul" care ocupă funcţia de prim ministru al României a uitat total pe ce lume trăieşte.
A uitat, de exemplu, că România este o ţară în care o bună parte din populaţie trăieşte în mediul rural, acolo unde comerţul se face "pe caiet", şi de unde vin (din păcate din ce în ce mai speriaţi de speculanţi) micii producători să vândă 5 ouă "de la porumbaca" şi câteva kile' de roşii.
Crede, oare, Boc, că poate el, de la înălţimea funcţiei pe care o deţine, să schimbe "inima" ţăranului şi să îl determine să ia pâine şi rachiu numai când are bani şi numai cu bon fiscal? Sau că ţăranul îşi va lua vreodată casă de marcat?
Hm...!
Eu, totuşi, aş fi foarte curios cum mama dracului o să facă Emilaşu' pozna asta cu bonurile.
Adică, bun... Strâng conştiincios toate bonurile fiscale de fiecare dată când fac cumpărături.
Ce fac cu ele?
Mă duc direct la "circa financiară" să mi le deconteze?
Sau le decontez lunar... sau anual... sau cum?
Dacă Boc vrea să bage "decontare anuală", atunci înseamnă că nu a văzut, vorba unui prieten, "never, niciodată" un bon fiscal, fiindcă altfel ar fi ştiut că cerneala folosită la imprimarea acestora dispare în 2-3 săptămâni. Şi chiar presupunând că ar fi "cerneală d-aia buna" şi ar dura un an întreg, cum fac?
Pentru că iau cazul meu:
- un pachet de ţigări pe zi = 365 bonuri;
- cumpărături săptămânale pe al toate hipermarketurile din oraş să prind preţul cel mai bun la fiecare produs - 52 de săptămâni X 4 magazine = 208 bonuri;
- pâine zilnic = 365 bonuri;
- înheţată, bomboane, suc, cipsuri, pufuleţi, păpuşele, animăluţe de pluş, reviste cu prinţese şi alte "accesorii" pentru fiică-mea = cel puţin încă 200 de bonuri;
- nevastă = cel puţin ca şi fiică-mea, deci tot 200 de bonuri;
- motorină de două ori pe lună = 24 bonuri;
- alte activităţi = cam încă 200 de bonuri.
Rezultă un total de 1562 de bonuri, şi asta cu aproximaţie mare în minus.
Păi, în primul rând, cum dracu' mă duc eu la circa financiară cu 1500 de bonuri fiscale?
În ce le bag? În sac? În coş de nuiele?
Şi cine stă să mi le calculeze? Sau mă cred pe cuvânt?
În al doilea rând, de unde ştiu ăia de la "finanţe" că alea sunt bonurile mele şi că nu le-am furat sau le-am luat de la tomberon ca să "fraudez statul"?
Cum se face, frate?
Dar ce contează?
Emilaşu a mai aruncat o "pastilă", "papagalii" au ce "mesteca" în următoarea perioadă la gândul că o să le dea statul bani înapoi... prin gură, nu m-ar mira să văd oameni care îşi vor face bibliorafturi cu bonuri fiscale...
În acest timp Guvernul României se pregăteşte să mai ia un împrumut de la FMI, de 13,5 MILIARDE DE EURO.
FĂRĂ BON FISCAL.
Şi asta pentru că "monsiu-ul" care ocupă funcţia de prim ministru al României a uitat total pe ce lume trăieşte.
A uitat, de exemplu, că România este o ţară în care o bună parte din populaţie trăieşte în mediul rural, acolo unde comerţul se face "pe caiet", şi de unde vin (din păcate din ce în ce mai speriaţi de speculanţi) micii producători să vândă 5 ouă "de la porumbaca" şi câteva kile' de roşii.
Crede, oare, Boc, că poate el, de la înălţimea funcţiei pe care o deţine, să schimbe "inima" ţăranului şi să îl determine să ia pâine şi rachiu numai când are bani şi numai cu bon fiscal? Sau că ţăranul îşi va lua vreodată casă de marcat?
Hm...!
Eu, totuşi, aş fi foarte curios cum mama dracului o să facă Emilaşu' pozna asta cu bonurile.
Adică, bun... Strâng conştiincios toate bonurile fiscale de fiecare dată când fac cumpărături.
Ce fac cu ele?
Mă duc direct la "circa financiară" să mi le deconteze?
Sau le decontez lunar... sau anual... sau cum?
Dacă Boc vrea să bage "decontare anuală", atunci înseamnă că nu a văzut, vorba unui prieten, "never, niciodată" un bon fiscal, fiindcă altfel ar fi ştiut că cerneala folosită la imprimarea acestora dispare în 2-3 săptămâni. Şi chiar presupunând că ar fi "cerneală d-aia buna" şi ar dura un an întreg, cum fac?
Pentru că iau cazul meu:
- un pachet de ţigări pe zi = 365 bonuri;
- cumpărături săptămânale pe al toate hipermarketurile din oraş să prind preţul cel mai bun la fiecare produs - 52 de săptămâni X 4 magazine = 208 bonuri;
- pâine zilnic = 365 bonuri;
- înheţată, bomboane, suc, cipsuri, pufuleţi, păpuşele, animăluţe de pluş, reviste cu prinţese şi alte "accesorii" pentru fiică-mea = cel puţin încă 200 de bonuri;
- nevastă = cel puţin ca şi fiică-mea, deci tot 200 de bonuri;
- motorină de două ori pe lună = 24 bonuri;
- alte activităţi = cam încă 200 de bonuri.
Rezultă un total de 1562 de bonuri, şi asta cu aproximaţie mare în minus.
Păi, în primul rând, cum dracu' mă duc eu la circa financiară cu 1500 de bonuri fiscale?
În ce le bag? În sac? În coş de nuiele?
Şi cine stă să mi le calculeze? Sau mă cred pe cuvânt?
În al doilea rând, de unde ştiu ăia de la "finanţe" că alea sunt bonurile mele şi că nu le-am furat sau le-am luat de la tomberon ca să "fraudez statul"?
Cum se face, frate?
Dar ce contează?
Emilaşu a mai aruncat o "pastilă", "papagalii" au ce "mesteca" în următoarea perioadă la gândul că o să le dea statul bani înapoi... prin gură, nu m-ar mira să văd oameni care îşi vor face bibliorafturi cu bonuri fiscale...
În acest timp Guvernul României se pregăteşte să mai ia un împrumut de la FMI, de 13,5 MILIARDE DE EURO.
FĂRĂ BON FISCAL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.