Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

luni, 9 iulie 2012

Arde țara!

Se crapă pământul și arde mocnit,
Plămânii respiră văpaie,
Pe străzi fierbe-asfaltul ca fierul topit
Și florile plâng după ploaie.

E-o arșiță densă, un aer vâscos
Și vântul adie melasă,
Pe cer e un soare de-un alb tenebros
Ce vălure tabla pe casă.

Nimic nu se mișcă, e-un iad împietrit,
Se văd peste câmpuri, Morgane,
E-o ploaie de foc și de aur topit
Ce arde albite ciolane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.