Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

vineri, 29 octombrie 2010

Bucureşti, oraş fantomă


27.10.2010
Ora 09.00
Piaţa Victoriei.
Zeci de mii de oameni se adună din toate colţurile ţării.
Cu steaguri şi afişe, ei vor să protesteze împotriva guvernului. Nu mai pot. Au ajuns la capătul puterilor şi al economiilor de o viaţă. De acum încolo îi aşteaptă doar dezastrul.
Ora 10.30-11.00
Cei aproximativ 70.000 de protestatari pleacă din faţa guvernului pe traseul Piaţa Victoriei-Piaţa Romană-Universitate-Piaţa Unirii-Piaţa Constituţiei.
Ora 12.00
Se ajunge la Palatul Parlamentului, fostă Casă a Poporului.
Conducerea Jandarmeriei "numără" doar 30-35.000 de oameni uitând că au avut 30.000 de oameni la meciul Dinamo-Steaua şi nu au mobilizat decât câteva sute de jandarmi. Acum sunt câteva mii. Din toată ţara. La Palatul Parlamentului manifestanţii sunt aşteptaţi de 5 rânduri de jandarmi cu platoşe, căşti şi butelii de gaze lacrimogene. Mai sunt şi alţii, în spatele Ministerului Justiţiei.
Merg să-mi iau ţigări de la un chioşc aflat undeva în spatele Ministerului Turismului şi Dezvoltării. Pe o străduţă văd câteva "dube" ale poliţiei. Trec pe lângă ele. Sunt unităţile speciale "K9" adică "mascaţi cu câini". Număr în treacăt 4-5 poliţişti în fiecare maşină. Înmulţit cu 6 maşini, înseamnă cam 30 de oameni şi 30 de câini. Doar în acea locaţie.
Pe clădirile din jurul Pieţei Constituţiei au fost instalate camerele de filmat ale televiziunilor şi... lunetişti. Lunetişti sunt şi pe Palatul Parlamentului. Lunetişti sau nebuni, pentru că un om normal la cap, fără un ordin şi o misiune strictă, nu stă 7-8 ore pe Palatul Parlamentului în ploaie şi pe un vânt care îţi îngheaţă oasele.
Pe două ecrane imense, situate de o parte şi de alta a scenei de pe care vorbesc sindicaliştii, TVR 1 transmite pe... Pora, comentând manifestaţia şi moţiunea.
Se aruncă cu diverse obiecte în ecrane de fiecare dată când apare Pora, Boc, Udrea, Oltean sau alt parlamentar al puterii.
Faţă de politicieni e vorba de ură, iar faţă de Pora... unii manifestanţi mâncaseră câte ceva în ultimele 3 zile.
Se strigă, se cântă, se fluieră, se huiduie...
Moţiunea pică.
Protestatarii pleacă la autocarele cu care au venit în Bucureşti.
Aproape nimeni nu pleacă acasă cu transportul în comun sau pe jos, semn că foarte puţini bucureşteni au fost prezenţi.
Bucureştiul s-a transformat într-un oraş fantomă populat de fantome care apar pe la balcoane, pe la ferestre, în spatele perdelelor sau, în cel mai bun caz, trec pe trotuare pe lângă tine sau... prin tine, nebăgându-te în seamă, nevăzându-te, acordându-ţi cel mult dispreţul şi supărarea pentru că le perturbi existenţa nevie.
Bucureştiul s-a transformat într-un oraş de telespectatori la propria viaţă şi la propriul destin.
Revoluţionarii din '89 şi studenţii din Piaţa Universităţii din '90-'91, nu mai există.
Deşi Bucureştiul are cam cele mai mari preţuri la căldură, transport, chirii, alimente şi, în general, cam la orice, Bucureştiul "a închinat steagul".
Bucureştiul "nu mai are vână", cum zicea un sindicalist cu nasul roşu (probabil de frig) şi accent moldovenesc.
Iar din punctul meu de vedere, în urma celor văzute, auzite şi percepute de mine cu propriile simţuri în data de 27.10.2010, BUCUREŞTIUL NU MAI ESTE CAPITALA ROMÂNIEI.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.