Ce înseamnă democrația?

Conform Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), democrația este:

”1) Formă de organizare și de conducere politică a societății, care proclamă suveranitatea poporului. 2) Formă de guvernare a statului, bazată pe separația puterilor și pe votul universal. 3) Stat căruia îi este proprie o astfel de organizare. 4) Metodă de conducere a unui colectiv, care asigură participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante.”

Mi-am permis să scot în evidență definiția care mi se pare mie cea mai importantă.

Democrația e ”pe voturi”. Cine are mai multe, câștigă. Cine are mai puține, le reprezintă cu onoare pe acelea.

Dar întotdeauna democrația e ”pe voturi”.

Am auzit în zilele astea o aberație inimaginabilă: ”să apărăm democrația neprezentându-ne la vot”.

”Să nu legitimăm lovitura de stat prin votul nostru”.

Lăsând la o parte inepția cu ”lovitura de stat” dată prin referendum, mie mi se pare că a îndemna (sau, uneori, a obliga) oamenii să nu voteze este orice, numai democrație nu.

”Legitimarea” de care îi este atât de frică băsescului nu are nimic de-a face cu realitatea. Dacă realitatea este așa cum o crede (sau vrea) el, românii merg la vot, pun ștampila pe ”NU”, iar el se întoarce la Cotroceni.

Dar, la fel cum a procedat în cazul nenumăratelor moțiuni de cenzură la adresa bocului, băsescul nu vrea să riște ”trădări”. Decât să existe șansa ca unii să voteze invers, mai bine îi ține pe toți acasă.

Bine... Nu mă miră la băsesc. El ar face orice ca să nu plece de la Cotroceni. Sunt absolut convins că dacă USL-ul i-ar propune într-un mod care să îi dea siguranță, băsescul ar fi cel mai fervent susținător al lui Ponta.

Pe mine mă miră că mulți oameni, altminteri destupați la minte și cu un orizont destul de larg, au aderat la această idee. nu mă refer la slugile băsescului, ci la oamenii de pe stradă.

Fără să-și dea seama de capcana grosolană în care au căzut și fără să realizeze faptul că renunță de bunăvoie și pe termen nelimitat la prerogativele de cetățeni, am auzit pe mulți spunând: ”Nu votez! Să se bată între ei.”

Din păcate nu ne dăm seama că ”bătaia” lor ne face nouă vânătăi.

A nu vota, din punctul meu de vedere, înseamnă a nu-ți recunoaște tu-ție un statut cu care te-ai născut și pe care nimeni altcineva nu poate să ți-l ia. statutul de om al cetății.

A renunța la dreptul la vot înseamnă, pentru mine, a te sinucide social. Din acel moment nu mai faci parte din comunitate. Nu numai că nu ajuți cetatea, dar o și pui în pericol prin faptul că ființezi ca individ consumator de resurse dar inutil din punct de vedere al agorei.

A îndemna oamenii să nu meargă la vot, chiar dacă prin asta își asigură continuitatea la Cotroceni, transformă băsescul dintr-un dictator absurd, într-un absurd dictator.

Nu numai că le cere oamenilor să apere ”statul”, adică pe el, dar le cere și să adere la ideea unei democrații unde nu votează nimeni.

Sincer, indiferent de rezultatul referendumului, eu voi putea să îmi consolidez (sau, poate, să îmi schimb) părerea despre o parte a populației româniei.

Eu cred că cine se vrea cetățean trebuie să își asume și responsabilități și riscuri, nu numai drepturi.