Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

miercuri, 12 iunie 2013

Un BAC, doi baci (dezvoltare)

Bulă e elev de-a doi'șpea,
'Nalt, frumos, bine legat,
Și-astăzi are prima probă
La Bacalaureat.

S-a trezit de dimineață,
S-a spălat, s-a parfumat,
Și cu-n tub întreg de spumă
Fixativă s-a frezat.

S-a-mbrăcat cu blugi  ”trei sferturi”
(Că doar, Bac-ul este vara)
Și-a luat tenișii cu stras-uri
Și cămașa de la Zara.

Mama Bulă îl privește
Și e mândră peste poate:
”O să fie cel mai chipeș
Din întreaga Facultate.”

Tata Bulă vine-n grabă
Și-i dă niște bani, așa...
Ca să aibă copilașul
De țigări și de cafea.

Fiule! zice babacul
Dându-și părul înspre spate,
Astăzi ai, precum se spune,
Testul de maturitate.

Bac-ul, fiule, ascultă,
E anume inventat,
Ca să diferențieze
Un copil de un bărbat.

Mergi, dar', fiule, cu bine!
Țelul tu să ți-l atingi
Și să vii cu vestea mare
Că ai luat măcar un cinci.

Trec trei ceasuri, apoi șase,
Apoi zece. Se-noptează.
E aproape miezul nopții
Când Bulă se-napoiază.

Este rupt... de oboseală.
De-abia șade în picioare.
Și miroase rău a votcă
Și a suc de portocale.

Sar ai lui din așternuturi:
- Dragul mamei, să nu cazi!
- Vino să te țină tata
Să ne zici ce-ai făcut azi.

- Dragă... tată, zice Bulă
Întinzându-se pe pat,
Mi-ai spus azi că, de iau Bac-ul,
O să fiu și eu bărbat.

Dragă mamă, dragă tată!
Nu știu cum s-a spun subtil
Și-s prea obosit: (sughite)
Eu... o să rămân copil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.