Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

joi, 8 noiembrie 2012

Scrisoare doar dus

Tu nu mai auzi
Când te strig.
Afară e frig,
Copacii sunt uzi.
Tu nu mai auzi...
Tu nu mai auzi...

Tu nu mă mai privești
Când stau în fața ta.
Cad sloiuri de stea
Peste câmpuri grotești.
Tu nu mă mai privești...

Tu nu mă mai atingi
Când te-ating.
Licuricii se sting
În cețoasele chingi.
Tu nu mă mai atingi...

Tu nu îmi mai vorbești
Cum îmi vorbeai.
Nu mai vrei, nu mai știi, nu mai ai
Nimic să-mi oferi? Nimic să primești?
Tu nu mă auzi... Tu nu mă privești...
Tu nu mă atingi... Tu nu îmi vorbești...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.