Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

joi, 23 februarie 2012

Blestem în alb


Mor bătrânii sub troiene şi nu-i nimeni să-i jelească,
Şi nu-i nimeni să le-aprindă lumânarea creştinească.
Cu nămeţii peste case, fără nici un ajutor,
Au trăit în întuneric şi în întuneric mor,
Şi nu-i nimeni să-i mângâie când, în casele de gheaţă,
Pe obraji li se prelinge cel din urmă strop de viaţă.
A fost bun, cândva, bătrânul, când muncea din zori în seară,
N-a crezut să se vorbească despre el ca de-o povară,
Nu gândea, muncind pământul cum din vechi a învăţat,
C-o să poarte vreodată stigmatul de „asistat”.

Mor bătrânii sub troiene, casele se fac morminte,
Şi rămâne doar blestemul ultimelor lor cuvinte.
O să îi găsim la vară, minunându-ne ca proştii
Că sub munţii de zăpadă erau chiar părinţii noştri,
Din ruşine şi ocară o să fabricăm mândrie,
Că ai noştri, dându-şi duhul, s-a făcut economie.
Şi ne va suna în creier, paranoic-obsesiv,
Că bunicul de la ţară era leneş şi beţiv.

„Sunt bătrâni, ce mai contează? Toţi murim. Aşa e dat.”
Dumnezeii mamii voastre de conducători de stat!
La altarul cărui demon v-aţi legat cu juruinţă,
De puteţi ucide oameni cu atâta uşurinţă?
Dacă aş avea putere, ce v-aş da săpun şi sfoară,
Că batjocoriţi bătrânii ce-au clădit această ţară.
Că în timp ce, din fotolii, îmbuibaţi priviţi cum ninge,
Într-un colţ uitat de ţară un bătrân, încet, se stinge.

luni, 20 februarie 2012

Sondajiada

De mai multe săptămâni văd pe toate posturile de televiziune sondaje de opinie despre... orice. De la încrederea în instituţii şi politicieni, intenţia de vot, ce posturi de televiziune urmărim, cine ne place, cine nu ne place, până la câte pâini cumpărăm pe săptămână sau de câte ori ne spălăm pe dinţi.
Nu cred, sincer, că a mai rămas vreun domeniu din viaţa publică sau privată (uneori chiar intimă) care să nu fi fost "statisticizat" şi pus în grafice frumos colorate.
Eu, personal, încep să mă cam satur.
E prea mult.
Aproape în fiecare zi mi se arată reprezentări grafice despre cum scade şi tot scade băsescul şi gaşca lui în "preferinţele românilor". Nu dau doi bani pe cifrele astea.
Şi asta pentru că, în baza unor "experienţe anterioare", am constatat că indiferent ce spun "institulele de sondare a opiniei publice", mulţi, foarte mulţi români "îşi vor da sufragiul" la uşa secţiei de votare, pentru un pui şi o litră de spirtoasă.
Ştiu că e la modă, acum, să fii "anti", mai ales când dai cu X-ul pe un chestionar sub protecţia anonimatului şi ţii creionul cu mâna stângă ca să nu îţi recunoască cineva bifa. Nu cred însă şi în "curajul" (din punctul meu de vedere doar o dovadă a fiinţării), de a-ţi asuma, chiar şi anonim, responsabilitatea unei decizii proprii prin vot.
Nu mai vorbesc despre a-ţi exprima liber, normal, omenesc, părerea în legătură cu lucrurile care îţi afectează în mod direct (şi crâncen) viaţa, că deja intru în zona idealistă.
Nu cred că românii au... cultura conştiinţei de sine atât de dezvoltată încât să se regăsească, în modul cel mai intim, într-un sondaj de opinie despre subiecte care îl privesc în mod direct.
De cele mai multe ori ne uităm la cifre şi "ne dăm cu cel mai tare".
Iar asta nu ar fi atât de rău dacă această "dare după cum bate vântul" ar fi urmată (ideal ar fi să fie precedată, dar...) de o analiză serioasă a argumentelor pro şi contra respectivei alegeri.
Dar nu...
Majoritatea românilor simpatizează şi empatizează aproape instantaneu cu oricine apare pe ecranul televizorului. Românul se uită la Antena 3 şi îl înjură pe băsesc. În pauza publicitară dă pe labeunu şi înjură opoziţia. Peste 3 minute dă pe OTV şi îi înjură pe toţi.
Asta dacă ne referim strict doar la viaţa politică, dar pot fi exemple infinite.
Aş fi curios, de exemplu, câţi din cei care "s-au revoltat" atunci când a fost prezentat "sondajul" care zicea că românii folosesc cea mai redusă cantitate de săpun din UE, au decis (şi nu pentru statistică, ci pentru sănătatea lor, la dracu') să se spele mai des de o dată pe lună.
D-aia consider că toate sondajele lu' peşte sunt "apă de ploaie".
Indiferent de "cifrele oficiale" sau mai puţin oficiale, românii trăiesc tot prost, înjură printre dinţi pe toată lumea, nu se implică în ceva decât dacă sunt obligaţi sau dacă e "la modă"...
Chiar şi prezentarea audienţelor diferitelor posturi de televiziune reflectă această tendinţă de "a merge cu gloata", măcar ca manifestare exterioară.
De când cu Piaţa Universităţii, audienţele unor posturi de televiziune au crescut exponenţial, fapt "atestat" şi de mai multe sondaje de opinie "independente".
Dar, oare, câţi dintre aceşti telespectatori noi sunt şi fideli, adică se vor regăsi în audienţele postului respectiv şi peste un an? Şi câţi înţeleg cu adevărat ce se spune la emisiunile postului cu pricina?
Că dacă pornesc televizorul pe Antena 3, îl dau pe "mute" şi mă apuc să croşetez fulare... se cheamă că sunt în statistică, dar nu înseamnă că şi înţeleg ce se întâmplă cu mine.
La fel şi cu sondajele astea...
Cred că ar fi interesant (şi totodată mult mai relevant) dacă repondenţilor li s-ar solicita să îşi motiveze răspunsurile.
Adică: "măi..., repondentule, care eşti tu repondent. Ia spune matale de ce nu ai încredere în băsesc sau de ce te uiţi la "antene" şi nu labeunu."
Cred că atunci am putea "decela" (nu ştiu ce înseamnă, dar l-am auzit şi mi-a plăcut) care răspunde pe bune, având argumente în spate, şi care se dă cu valul. Pentru că, aşa cum într-o anumită parte a presei există zisa "nu lăsa adevărul să strice o ştire bună", cred că la sondajele astea se poate aplica cu "succesuri" vorba "nu lăsa logica să strice un sondaj".
Şi spun asta pentru că am văzut o chestie surprinzătoare, însă logică: în ultimul sondaj, dat aseară la TV, românii aveau cea mai mare încredere în... pompieri.
Nu spun că pompierii (ISU) nu sunt demni de încredere. Dimpotrivă.
Însă valul ăsta de simpatie nu se justifică logic decât prin faptul că, "gestionând" SMURD-ul, toată susţinerea adresată lui Raed Arafat s-a reflectat şi asupra ISU.
Din punctul meu de vedere, altfel nu se justifică surclasarea de către "pompieri" a "eternelor rivale" care îşi împărţeau primele locuri în mod tradiţional: armata şi biserica.
Aşa că încropitorii de sondaje ar trebui să ţină cont, după părerea mea, mai puţin de cifre şi mai mult de specificul populaţiei asupra căreia se efectuează sondarea.
Părerea mea.

vineri, 17 februarie 2012

Ţara arde şi ungureanu, mihai răzvan ungureanu, se piaptănă

În timp ce sute de mii de români se luptă cu nămeţii gândindu-se cu groază că miile de tone de zăpadă se vor transforma, implacabil, în mii de tone de apă măturând totul în cale, "tânărul cărturar" instalat la Palatul Victoria se preocupă intens de "reformarea" statului şi de "eficientizarea" instituţiilor.
Şi, "oripilat" de programul "de gravide" al bugetarilor, a decretat că gata cu huzureala, gata cu frecatul mentei, toată lumea munceşte de la 8 la 16, de luni până vineri.
Ştiu că unii se bucură, pentru că ei îi consideră pe bugetari nişte paraziţi care "sug sângele poporului" şi care nu fac nimic toată ziua dar iau salarii babane.
Nu contest că, în unele cazuri strict particulare, chiar aşa stă treaba, dar de aici până la a generaliza... e cale lungă.
Uniformizarea asta de program de lucru mi se pare de o imbecilitate crâncenă din mai multe puncte de vedere:
1. Indiferent că au program 8-16, 9-17 sau cum vreţi dumneavoastră, ăia care frecau ţiparul până acum se vor ocupa şi în continuare cu aceleaşi activităţi. Cine crede că doar schimbarea programului produce eficienţă, în opinia mea, se îmbată cu apă rece. Pe ăla/aia care e pus/ă în funcţie de tăticu', de unchiu' sau de "pisi", îl/o doare la başcheţi de program.
2. "Măsura" nu are în spate o analiză temeinică a oportunităţii şi eficienţei. Cred asta pentru că a fost luată prea "instantaneu" după instalarea ungureanului şi nici nu "a răsuflat" să fi existat niscaiva consultări, discuţii, negocieri cu privire la acest lucru. Din această cauză, eu personal, cred că "uniformizarea programului" va produce haos şi nemulţumire în rândul cetăţenilor.
Ştiu că motivarea oficială este "eficientizarea comunicării între instituţii", dar, sincer, pe mine cetăţean nu mă interesează acest lucru.
Instituţiile pot comunica (de fapt, ar fi ideal să comunice) în permanenţă, 24/7.
Pe mine mă interesează, de exemplu, ca eu, cetăţean, angajat la ferma de capre negre cu două coarne din comuna Cocârţu', care muncesc de la 8 la 16 şi uneori peste, să pot merge la... primărie, de exemplu să îmi iau o adeverinţă că nu deţin cârcâiaci, după orele mele de program. Pentru că, muncind "la patron", e mai greu cu învoirile.
Acuma nu se mai poate, pentru că TOŢI bugetarii muncesc 8-16.
O "măsură" zdravănă la cap ar fi fost analizarea serviciilor prestate de diferitele instituţii şi diferenţierea programului de lucru astfel încât să se încadreze în cele 40 de ore/săptămână prevăzute în Codul Muncii, dar să ofere, în acelaşi timp, acces facil şi "confortabil" la aceste servicii.
3. Aş vrea să văd cum se descurcă "tânărul cărturar" cu orele suplimentare şi cu instituţiile care, prin natura activităţii, sunt "cu foc continuu" şi trebuie să lucreze în ture. Personal, nu cred că se va descurca şi tare mă tem că urmează o bulibăşeală generală în tot ce înseamnă administraţie publică centrală şi locală şi instituţii publice.

Ar mai fi unele chestii, ca arbitrariul şi "izul de dictat" al "măsurii", lipsa consultării cu sindicatele care ar putea genera opoziţie, blocarea, după ora 16 (de data asta, pe bune) a activităţii unor instituţii,... dar, dacă ungureanu, mihai răzvan ungureanu, nu le-a luat în considerare, înseamnă, indubitabil, că ele sunt total nesemnificative, fiind doar teme "populiste", "politicianiste", "alarmiste", folosite doar de oamenii răuvoitori, care urmăresc să împroaşte cu noroi noul guvern de tineri profesionişti pentru a obţine capital de imagine sau pentru a-şi păstra nişte privilegii.
Trebuie să fie aşa, pentru că dacă nu, atunci monsiu prim ministru tocmai a aruncat în aer şi bruma de organizare în interesul cetăţeanului care se mai iţea, timidă, prin ghişeele "patronate" de duduci sexoase sau ex-sexoase,  a instituţiilor publice.
Şi asta în timp ce sute de mii de români se luptă cu nămeţii şi cu spectrul inundaţiilor.
BĂĂĂĂĂĂ! DĂ, BĂĂĂ, ZĂPADA DE PE DRUMURI ŞI DE PE CASELE OAMENILOR, BĂĂĂĂĂĂĂĂ!

marți, 14 februarie 2012

Cât la sută prostie? Cât la sută nesimţire?

Ieri nu am avut timp să mă uit la televizor.
Mi-am căutat de muncă, mi-am scos fetele la zăpadă,... am îmbinat utilul cu plăcutul, aşa că am fost "rupt" de "realitatea" ştirilor.
De-abia seara, când am ajuns acasă, am deschis televizorul.
La o televiziune pe care o urmăresc în mod regulat era un "tocşou" cu un titlu care m-a făcut atent: "PDL: morţii erau beţivi", sau ceva de genul ăsta. M-am uitat în continuare şi am aflat că deputatul pdl-ist mircea toader a declarat într-o emisiune că "dintre cei 80 sau 64 de morţi din cauza gerului şi zăpezii, doar unul a murit în maşină, restul au băut şi au adormit afară".
Pe urmă, azi, am văzut că sinistrul pesonaj "şi-a cerut scuze public".
În primul rând, atitudinea "ciumpalacului" "vierme" "inept" mircea toader arată, de fapt, atitudinea şlehtei portocalii faţă de noi, ăştia care îi încurcăm prin ţara asta: nu dau doi bani pe viaţa omului. Că sunt 64 sau 80 de morţi...  hai zii 100 să fie suma rotundă şi masa bogată. Ce mai contează 16 oameni în plus sau în minus? Unde mai pui că marea majoritate sunt oameni sărmani, deci se face economie la ajutoare sociale şi pensii. Primul ministru ăl' nou e preocupat să deszăpezească uliţa pe care a copilărit ca să nu sufere "mami şi tati". O iniţiativă lăudabilă dacă s-ar fi făcut prin eforturi proprii, nu prin mobilizarea resurselor publice şi dacă respectiva uliţă ar fi fost singura blocată de zăpadă din România. Când eşti prim ministru şi ai 10% din morţii europei, e de porc să îţi deszăpezeşti rudele (chiar şi părinţi) cu bani publici, în timp ce zeci de mii de oameni stau de peste o săptămână sub nămeţi. Iar dom' ungureanu a glăsuit singur că e leneş ăla care nu se scoate singur din nămete. Deci tat-su şi mamă-sa sunt... Nuuuu! Nu cred...
Dar să revenim la "găozarul" toader...
Din poziţia de deputat, acest ordinar are datoria (ca de altfel toată şleahta) să îi deservească pe cetăţeni, indiferent dacă sunt beţivi, drogaţi, afemeiaţi, barbugii, dacă mănâncă gras şi nu fac sport, dacă se masturbează sau dacă au alte orientări sexuale, religioase, politice...
Cu alte cuvinte, cel mai mare beţiv-consumator de etnobotanice-curvar-iubitor de păcănele-halitor de slănină în faţa televizorului-onanist-multisexual-ateu-comunist din ţara asta, este, din punct de vedere al ierarhiei statului de drept şi societăţii democratice, pe o treaptă superioară viermelui toader, deoarece el îl plăteşte.
Indiferent cât de beat ar fi cetăţeanul, ciumpalacul portocaliu ar trebui să se ducă şi să îl care în spinare până acasă, să îl bage în pat şi să îl învelească bine, deoarece beţivul ăla, atunci când a cumpărat o sticlă de rachiu şi un pachet de ţigări, a plătit TVA (ca să nu mai pomenesc de alte taxe, impozite şi accize). Şi din acest TVA pe sticla de rachiu şi pe pachetul de mahorcă este plătit sinistrul toader.
Mă revoltă la maxim teza pe care toţi o slobozesc zilele astea, cum că "oamenii tre' să se descurce singuri". Sigur, nu îmi place nici când oameni de 20-30-40 de ani, în putere, aşteaptă ca imbecilii să vină jandarmii să le facă potecă prin zăpadă până la WC. Dar, dacă guvernul ne spune să ne descurcăm singuri, fără ajutorul lui, poate că ar trebui să renunţăm la guvern.
Adică, dacă guvernul crede că e prea costisitor să îşi apere cetăţenii, poate că şi cetăţenii ar putea crede că e prea costisitor să ţină nişte imbecili aroganţi pe nişte salarii grase şi comisioane obeze.
După ce viermele şi-a cerut "scuze", am văzut unii "comentatori" spunând "trebuie să îi acceptăm scuzele, că a greşit".
Din punctul meu de vedere, viermele toader poate să îşi bage scuzele în cur.
Nu mie trebuie să îmi ceară scuze (eu, oricum, am alergie la ciumele portocalii) şi nu la televizor.
Să se ducă în satele alea unde au murit oameni sub troiene şi să le spună rudelor morţilor:
"- Eu sunt cel care a zis că tac-tu(mă-ta/frati-tu/sor-ta/măta-mare) a murit fiindcă era beţiv. Te rog să mă ierţi."
Că aşa... la televizor...
"Îmi cer scuze..."
E de rahat.
Tu, măi vierme, tu nu ai jignit doar nişte oameni care au murit din vina ta şi a alor tăi, pentru că sunteţi proşti, ticăloşi şi corupţi. Tu, produs vomitiv, ai jignit rudele şi familiile celor morţi, scuipând bălos pe ceea ce ei au mai sfânt.
Din căldura biroului de deputat, din limuzina în care te plimbi, tu, produs al defecaţiei, ai călcat în picioare nu doar pe cei care au murit, ci şi pe cei care (încă) trăiesc.
Aşa că, la întrebările din titlu, eu răspund cu 100%. La fiecare.
Total 200%.
Că sunteţi ieşiţi din scală, viermilor.
SICTIR!!!!

sâmbătă, 11 februarie 2012

Pericolul de după nămeţi

România e sub nămeţi.
Codurile meteorologice ne bombardează în fiecare zi, în momentul în care deschidem televizorul.
Am văzut imagini, parcă din judeţul Buzău, în care unele sate erau practic acoperite de 3-4 metri de zăpadă.
Bineînţeles că autorităţile dau din umeri. Joi, 09.02.2012, în timp ce zeci de mii de oameni erau sub nămeţi, la guvern "se preda ştafeta" între defunctul cabinet al bocului şi nounăscutul cabinet al ungureanului.
Imaginea creeată cred că e de foarte bun augur pentru noile jucării ale băsescului.
Cu toată incompetenţa (şi nepăsarea, şi corupţia, şi prostia) autorităţilor, nici românul de rând nu stă prea bine la capitolul... instinct de conservare (ca să nu zic că unii daui dovadă de o nesimţire incredibilă). Nu se poate să stai, om în putere, chiar tânăr, sănătos şi valid, o săptămână sub troiene aşteptând jăndarii să vină să îţi facă potecă până la WC-ul din fundul curţii. Bineînţeles că nu te poţi lupta cu tonele de zăpadă, dar să pui mâna pe o lopată şi să faci o potecă... nu trebuie să fii nici Bear Grylls, nici Einstein. Trebuie doar puţin bun simţ. Că, dacă pe drumuri e zăpadă, îi dai în cap primarului sau lu' ăla de la "drumuri", sau lu... oricine, dar dacă tu, în curte la tine, nu poţi să te mişti, meriţi să îţi dai singur câteva pălmi.
Dar pe mine altceva mă îngrijorează şi mai tare.
Ceva despre care, din câte am văzut (şi urmăresc ştirile şi tocşoaiele), nu s-a vorbit deloc.
Este vorba despre faptul că, nefiind la poli, zăpada asta mai are de stat p-acilea o lună, maxim două.
Şi nu va dispărea printr-un miracol, ci îşi va schimba starea de agregare trecând de la solidă la lichidă.
Iar dacă vremea "se va manifesta" după obiceiul ultimilor ani, cu treceri bruşte, în câteva zile, de la -20 la +15 grade Celsius, miile de tone de zăpadă se vor transforma în tot atâtea mii de tone de apă.
Să ne amintim că, acum trei ani, o viitură formată pe Siret, parcă, în urma unor ploi, a devastat mai multe localităţi, sate şi oraşe, iar Galaţiul a fost foarte aproape de a fi inundat.
Gândiţi-vă că, de data asta, TOATE râurile vor primi cantităţi imense de apă în acelaşi timp.
Râurile astea se varsă în Dunăre, care va fi oricum suprasaturată din cauza apei acumulate în amonte, spre izvoare, deoarece căderile masive de zăpadă sunt la nivelul întregului continent.
Cretinismele cu "viiturile vor fi oprite la Porţile de Fier" cad din start, deoarece nu ar fi prima dată când cei de la baraj "deversează controlat" atunci când lacul de acumulare ajunge la nivel de "preaplin".
Iar digurile, amenajările "hidro" şi pregătirea autorităţilor sunt... cele pe care le ştim de ani de zile.
Adică "să ne ferească Dumnezeu".
În rest, nimic.
Sper să mă înşel, dar cred că, dacă zăpezile de anul ăsta le-au depăşit pe cele din 1954, inundaţiile care vor urma vor depăşii orice s-a consemnat până acum.
Repet, sper să mă înşel, pentru că altfel, în multe părţi ale României, nu va mai rămâne piatră peste piatră.
Pentru că, dacă autorităţile "nu se pricep" la nămeţi,  nici la pericolul de după nămeţi nu văd vreun geniu.
Şi la noi e mai mult cu "să ne ferească Dumnezeu" decât cu lopata şi târnăcopul.

luni, 6 februarie 2012

Facă-se voia mea...

06.02.2012, ora 10.30
Bocul îşi dă demisia.
Penibil.
În afară de câţiva "nevrotici" (vorba lu' cotoi), nimănui nu i-a crescut pulsul cu o bătaie. Nici măcar celor care, de aproape o lună de zile, îngheaţă în pieţele din România cerând demisii şi anticipate.

06.02.2012, cam pe la ora prânzului
Predoiu este numit premier interimar.
La fel, nici o creştere de puls.
Pe Predoiu nu îl cunoaşte prea bine nici şeful de scară de la domiciliu.

06.02.2012, ora 20 şi câteva minute
Băsescul îşi începe discursul de desemnare a noului prim ministru.
Începe prost, spunând că demisia bocului "o discutase" încă din Decembrie 2011. Cacealma proastă şi minciună impertinentă. Cu doar câteva zile înainte băsescul declara că bocul i-a fost, îi este şi îi va fi partener de nădejde.
Dar băsescul a uitat. Vârsta...
Pe urmă o dă cu "misiunea noului guvern". Nu are competenţe în acest domeniu, nici Constituţia nu îi permite. Dar o face.
"Legiferează" mita electorală spunând că anul acesta trebuie crescut nivelul de trai al "românlor". "Mai dă-le, Nicule, 100 de lei."
De asemenea, spune că noul guvern trebuie să continue "opera" defunctului şi că trebuie să se preocupe de "simpatia românlor".
Parcă am fi la un concurs de frumuseţe.
Reiterează încă o dată că "datoria faţă de ţară" îl împiedică să demisioneze. Nu reiau "dezastrele" care ne-ar paşte dacă ar pleca el, că îmi vine să vomit.
Însă bate monedă pe "finanţare". În continuare, îl interesează banii pe care România trebuie să îi ia din străinătate.
De ce?
După câteva zeci de miliarde luate de peste tot, noi suntem tot în groapă, aşa că pot să presupun că nu pentru noi ia băsescul bani de afară.
Apoi îi ridică niscaiva osanale bocului.
Nu mai plânge. Şi-o fi pierdut talentul, sau bocul nu e atât de important încât să merite o lacrimă prezidenţială?
Două formulări îmi atrag atenţia: "bocul a fost devotat" şi "bocul a slujit". De fapt, băsescul îşi mângâie animăluţul de companie după ce l-a castrat.
Nominalizarea e cea care rula pe scroll-urile televiziunilor de ore bune: Ungureanu, şeful SIE.
În acest fel intrăm în "compania selectă" a unor ţări precum Egipt, Libia, Siria...
Discursul primului ministru desemnat aruncă aşchii.
Tern, formal, excesiv de studiat. Inclusiv postura corporală şi pauzele "de efect" mă fac să cred că a repetat cel puţin câteva ore.

06.02.2012 va rămâne în istorie ca ziua în care după 22 de ani de la moartea unor oameni, un personaj sinistru zice iar: 
ÎN ROMÂNIA, FACĂ-SE VOIA MEA!

duminică, 5 februarie 2012

Dosar penal pentru Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş

"Codul Penal, ART. 168^1
Comunicarea de informaţii false
Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani."

Cam aşa arată prevederea din Codul Penal în vigoare care, în opinia mea, ar trebui să îi provoace insomnii "juristului" de la interne.
Pe scurt, e vorba despre "isprava" de zilele trecute când igaşul, autoconvertit în meteorolog de serviciu, a declarat PUBLIC că este cod roşu de ninsori şi că urmează "zăpezi ca în 1954".
Asta cu toate că ANM-ul comunicase doar cod galben.
Bineînţeles că, atunci când ăla de e ministru la "administraţie şi interne" spune public că vine nasolia, omul are tentinţa de a-l lua în serios, indiferent cât de sceptic ar fi.
Şi uite-aşa s-a creeat o adevărată isterie, magazinele fiind "atacate" şi golite de... tot, de la apă plată şi conserve, la pâine şi lopeţi pentru zăpadă.
OK!
Şi unde e pericolul la adresa siguranţei statului, veţi întreba. Pentru că până acum e doar un profit uriaş pentru hipermarketuri.
Simplu: de exemplu, DN 5 Bucureşti-Giurgiu a fost închis datorită "codului roşu".
Adică, timp de cel puţin o zi, până şi-au dat seama "autorităţilii" de tâmpenie, nimeni nu a mai circulat pe un tronson de drum foarte important.
Şi, dacă jandarmii i-au gazat pe cei care, în Piaţa Universităţii, pentru câteva ore, au ocupat 20 de metri de bulevard, cred că e olecuţă mai grav să închizi, "că aşa vrea muşchii tăi" 70 de kilometri de drum naţional pentru cel puţin o zi, pentru că ai visat tu nămetele cât casa.
În articolul citat nu se spune nimic despre faptul că prostia nativă, imbecilitatea sau cretinitatea ar fi cauze care să înlăture răspunderea penală sau măcar circumstanţe atenuante.
Drept pentru care, aştept Parchetul General să se autosesizeze şi să îl văd pe dom' ministru "de la unu la 5 ani".

miercuri, 1 februarie 2012

ACTA

"ANTI-COUNTERFEITING TRADE AGREEMEN"
Adică "Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii".
Se face mare discuţie şi polemică pe marginea acestui "acord". Din anumite puncte de vedere, pe bună dreptate.
Documentul, la care mai marii României au "aderat" cu o grabă greţoasă, legiferează unele acţiuni odioase de imixtiune în viaţa privată a... oricui.
Chiar şi cei care spun: "eu nu am nimic de ascuns", ar trebui să se gândească la faptul că, oricât de plictisitoare şi neînsemnată le-ar fi viaţa, nu cred că ar fi chiar fericiţi ca cineva să asiste la "şturlubăticiile" pe care ei le fac cu partenera/partenerul în dormitor. Sau poate ar fi, nu ştiu, dar asta e deja perversă.
Pentru că acest acord cam asta face.
Dă dreptul oricui (însemnând autorităţi) să îţi cotrobăie prin telefon, prin computer, prin... orice chestie d-asta "hi-tech" şi să vază cu ce te ocupi, la ce te uiţi, cu cine, când, ce şi cât vorbeşti... TOT.
Inclusiv firma de la care ai internetul ar avea dreptul (uneori chiar obligaţia) de a face asta şi de a raporta "la miliţie" ce găseşte.
Acuma... nici nu vreau să mă fac mai prost decât sunt şi să cred că fără fiţuica asta de "acord", nu ne cotrobăia nimeni prin viaţă fără să ne întrebe. Ar fi o cretinitate să creadă cineva asta.
Numai că acum se legiferează. Bineînţeles, cu masca unui acord comercial împotriva pirateriei, în principal pe internet.
Numai că... mie îmi pute ceva.
Se poate să fie doar "paranoia" şi "teoria conspiraţiei", dar...
De ce ar vrea statele europei (şi SUA), să adopte un astfel de document?
Unii vor spune: "pentru a combate pirateria pe internet şi pentru a proteja drepturile de autor".
Pe aceşti oameni îi rog să nu citească mai departe şi să acceseze site-uri cu pokemon.
Pentru ceilalţi, continui argumentaţia:
Era clar pentru oricine că o astfel de prevedere legală va stârni imediat o opoziţie crâncenă, cel puţin din partea societăţii civile, că vor fi proteste, comentarii, discuţii, că se vor face presiuni inclusiv la nivel politic şi economic împotriva sa...
Şi întreb şi eu: DE CE SĂ CREEZI UN SCANDAL INTERNAŢIONAL ADUCÂND ÎN DISCUŢIE UN LUCRU PE CARE, ORICUM, TU ÎL FACI, TOATĂ LUMEA ŞTIE CĂ ÎL FACI, DAR NIMENI (SAU APROAPE NIMENI) NU ÎL BAGĂ ÎN SEAMĂ?
De ce să agiţi lumea?
E cam ca aia cu legalizarea prostituţiei în România. Toată lumea ştie că există, toată lumea vede "fetiţele" pe centură, nimeni nu mişcă un deget. În momentul în care se discută despre legalizare, toată lumea "ia foc".
DE CE SĂ FACI ASTA?
Repet: fără acest act nu poate "serviciile" să îmi cotrobăie prin computador? Hai "let it in the blood".
Sau aveau vreo strângere de inimă că îi dau în judecată? Cu ce probe?
Doar dacă, şi aici intervine "paranoia" turată la maxim, doar dacă ACTA nu e o PERDEA DE FUM, O DIVERSIUNE.
Adicătelea, toată lumea "se uită" la ACTA, toată lumea vorbeşte despre ACTA, toată lumea înjură ACTA, se fac demonstraţii anti-ACTA...
Iar unii, pe la fereală, bagă din gros alte "tratate", "acorduri" şi alte d-astea, cum le vine lor mai bine.
Şi nimeni nu îi ia în seamă, pentru că toţi sunt preocupaţi de ACTA.
Repet, personal sunt total împotriva acestui "acord".
Dar nu cred că el este "main event"-ul.
Cred că merită urmărite cu atenţie maximă "realizările" structurilor de putere europene şi americane în următoarea perioadă de timp, deoarece s-ar putea "să treacă" ceva crâncen de tot, la adăpostul ACTA.
Şi cred asta pentru că prin ACTA s-a "încălcat" un "principiu" de bază a ceea ce înseamnă imixtiunea autorităţilor în viaţa privată, un principiu care spune:
NU DERANJA URSUL CARE DOARME.