Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

vineri, 6 iunie 2014

Eu nu pot să mă bucur pentru Simona Halep

Simona Halep.
Tânără, frumoasă, talentată, muncitoare...
A ajuns în finala de la Roland Garros.
Are un singur defect: e româncă.
D-aia nu pot să mă bucur de succesul ei.
Pentru că a muncit mult, de când era copil. Pentru că şi-a sacrificat viaţa pentru a face performanţă. Pentru că a stat mai mult la antrenamente şi turnee decât cu familia şi prietenii. Pentru că a reuşit să facă performanţă într-o ţară care nu a ajutat-o cu absolut nimic.
Iar acum este "mândria naţională". Numele Simonei Halep este pe buzele tuturor românilor. Toţi se umflă în pene cu Simona Halep de parcă ar avea vreun merit pentru performanţele acesteia. Pentru toţi e "fata noastră", de parcă i-ar fi păsat cuiva atunci când fata asta renunţa la păpuşi şi plimbări în parc pentru racheta de tenis.
Nu pot să mă bucur pentru Simona Halep pentru că... am mai văzut filmul ăsta.
Români care reuşesc performanţe extraordinare pe plan sportiv (şi nu numai) fără să fie ajutaţi în nici un fel de către statul român sau de către cei care, ulterior, îşi vor umfla pieptul cu mândrie imbecilă spunând "sunt român la fel ca..."
Ce a făcut România pentru Simona Halep?
Dar pentru Lucian Bute?
Dar pentru Leonard Doroftei?
Dar pentru alţii?
NIMIC.
Dar, în momentul în care aceşti oameni au ajuns în vârful piramidei, ne-am amintit că sunt români, că sunt "ai noştri".
Îi doresc Simonei Halep să câştige finala şi să aibă succes în tot ceea ce face.
Dar nu pot să mă bucur pentru Simona Halep pentru că am ajuns să cunosc atât de bine poporul ăsta, încât...
Vă amintiţi cum a fost "primit" Hagi, atunci când, jucător profesionist la o echipă străină, a jucat împotriva unei echipe româneşti?
A fost înjurat.
Vă mai amintiţi cum a fost "primit" Leonard Doroftei după ce a pierdut titlul mondial?
A fost batjocorit.
Vă mai amintiţi cum a fost  "primit" Lucian Bute după ce a pierdut centura de campion?
A fost împroşcat cu noroi.
Ce se va întâmpla dacă Simona Halep nu câştigă finala? Sau dacă o câştigă, ce se va întâmpla la prima înfrângere?
Va mai fi ea "iubită" aşa cum este acum, sau o să intre la rândul ei în "galeria" românilor care au reuşit singuri, au devenit "bun al întregului popor" după care au fost "aruncaţi" pentru că nu au rămas pe veci cei mai buni?
Pentru că poporului ăstuia îi place când se ridică steagul şi cântă imnul şi nu înţelege niciodată că NIMENI nu poate fi campion etern. Nimeni nu poate câştiga de fiecare dată.
Şi în loc să îşi cinstească valorile, poporul ăsta le "ucide" sistematic, asemenea unui părinte dement care îşi omoară copilul pentru că nu are "10 pe linie".
Şi nu pot să mă bucur pentru Simona Halep pentru că milioanele de mesaje de "încurajare" pe care le primeşte în prezent se pot transforma foarte uşor în înjurături dacă, om fiind, nu va putea să fie "la înălţimea aşteptărilor publicului".
Care public nu a făcut NICIODATĂ NIMIC pentru a o ajuta.
Dar are pretenţii...
Mult succes, Simona Halep!
Dar ai grijă la poporul român.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.