Una cu Bulă (adaptare în versuri după un banc)

Bulă, stând lângă un popă
În rapidul patru'ş'doi,
Emana parfum de damă
Şi de doagă de butoi.

Dup-un timp, observând Bulă
Că nu au ce să vorbească,
Scoate din palton gazeta
Şi începe să citească.

La un moment dat se-ntoarce,
Cu ochi mari şi cam stupizi
Şi-l întreabă pe părinte:
"Ce-s ăia hemoroizi?"

Preotul, prinzând momentul
Şi dorind să îl "salveze",
Spuse-n gând "Iartă-mă Doamne"
Şi-ncepu s-argumenteze:

"E o boală foarte gravă
Ce o faci atunci când bei,
Când îţi pierzi nopţile-n baruri,
La ruletă şi femei."

"Incredibil!" zice Bulă
Cu ochii înlăcrimaţi.
"Nu-i problemă", zise popa,
"Că puteţi să vă trataţi."

"Mergeţi iute la un medic
Pentru tratament anume,
Şi petreceţi-vă viaţa
În post şi în rugăciune."

"Nu, părinte!" zise Bulă,
"Nu mă doare nici un dinte,
Însă scrie la gazetă
Că-i bolnav... dom' preşedinte."