Sarut mana, tata!

Sarut mana, tata!
Ti-au nins anii tamplele
Si ti-au brazdat fruntea cu riduri...
De-abia acum am observat...
Nici nu mi-am dat seama cand am devenit adult
Si asteptam de fiecare data
Cand veneam pe la tine
Sa ma iei in brate
Si sa ma ridici la tavan.

Sarut mana, tata!
Mult timp nu am inteles
De ce ai inceput sa obosesti
Cand urci scarile,
Sau de ce ai nevoie de ajutor
La sacosele de cumparaturi...
Nu intelegeam de ce miscarile tale
Au devenit mai incete,
Mainile mai tremuratoare
Si glasul mai gatuit...
Nu imi imaginam vreodata
Ca ai putea sa te sprijini de mine
Cand te ridici de pe scaun,
Tu,
Care m-ai ridicat de infinite ori.
Nu intelegeam de ce
Trupul a inceput
Sa ti se incovoaie inainte
Tie,
Care m-ai ivatat sa stau drept
Si cu fruntea sus...

Nu am vazut anii trecand, tata!
Nu mi-am imaginat ca tu,
Tu,
Ai fii ca toti ceilalti,
Un om intre oameni,
Atins de curgerea timpului...

Si acum te vad,
Si iti multumesc,
Ca ai luptat
Sa te vad
Imbatranind.

Sarut mana, tata!