Câinii vagabonzi reprezintă un pericol.
Oricât ar încerca ”iubitorii de animale” să mă convingă de contrariu, rămân la părerea mea bazată pe nenumărate experiențe pe care le-am avut cu tot felul de haite din mai multe orașe ale țării.
Această problemă, după părerea mea, nu va fi rezolvată prea curând (poate niciodată), deoarece maidanezii constituie o sursă destul de substanțială de fonduri atât pentru primării cât și pentru ”organizațiile pentru protecția animalelor”. Și, atâta timp cât este imposibil să fie verificat numărul câinilor ”sterilizați” și ”deparazitați”, iar eutanasierea este interzisă, e pâine de mâncat.
Iar maidanezii vor continua să muște.
Primarul se ”spală pe mâini” justificându-se că el nu poate face nimic pentru că nu îi dă voie legea.
”Organizațiile pentru protecția animalelor”, cu denumiri care mai de care mai oligofrene, se agită pe mulți bani fără să facă absolut nimic în afară de a da de mâncare, din când în când, unor haite de câini vagabonzi și de a da ochii peste cap a leșin când vine vorba de strângerea lor de pe străzi.
Sincer să fiu, ”organizațiile” astea îmi provoacă o greață...
Se intitulează ”pentru protecția animalelor” dar au grijă doar de câini. Zimbrul, râsul, ursul, lupul, cocoșul de munte, acvila, țestoasa de Galapagos, balena albastră, tigrul siberian..., astea sunt plante, sau ceva, că nu am auzit pe nimeni din România făcând crize pentru ele.
A fost ceva tevatură cu caii de la Letea, dar s-a liniștit. Au cumpărat oamenii o fermă la preț de Trabant și le-a trecut de leșin.
Restrângând ”aria de cercetare”, constat că în frumoasa urbe denumită Giurgiu, unde îmi duc traiul zilnic, situația câinilor vagabonzi este dramatică. A încercat Primăria ceva..., au sărit ”organizațiile”... și cam atât.
Maidanezii sunt tot pe străzi, latră, fugăresc bicicliști și copii, urlă noaptea...
Plus că umplu trotuarele și spațiile verzi de fecale. Adică de căcat.
Nu mai poți să mergi pe trotuar, nu mai poți să-ți lași copilul să se joace în iarbă, că e plin de produsele secundare ale meselor copioase pe care maidanezii ”le-au servit” prin generozitatea ”organizațiilor”. Adică de căcat.
Dacă ”organizațiile” tot o ard așa..., civilizat, occidental, cum au văzut pe Discovery, de ce nu pun mâna să strângă dejecțiile câinilor pe care îi apără cu atâta patimă?
De ce trebuie să fac eu slalom printre căcați sau să fiu permanent cu ochii în patru ca fiică-mea de 2 ani să nu se murdărească?
Dacă suntem așa de ”civilizați în cap” încât să ”protejăm bietele suflete nevinovate” și pupăm câinii în bot, hai să și adunăm produsele mai puțin pupabile ale ”celor mai buni prieteni”.
Că, dacă un copil face pipi în boscheții de lângă blocul ”iubitorilor de animale”, am curaj să pun pariu că e alungat cu huiduieli. În schimb, când ieși din casă și tot trotuarul sau scara blocului sunt pline de fecale de câini, ”e și ei suflete”.
Eu unul m-am săturat!
Dom' Primar! Câinii vagabonzi sunt o problemă. Mușcă, sunt purtători de purici, căpușe, viruși, microbi, umplu orașul de fecale fiind un pericol pentru sănătatea populației.
Dacă sunteți primarul giurgiuvenilor și nu al ”organizațiilor” și al câinilor vagabonzi, rezolvați problema.
Iar dacă sar ”organizațiile”, mă ofer să vă dau o mână de ajutor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.