Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

miercuri, 17 noiembrie 2010

De ce are Băsescu "Şosic"-ul gros


Vă propun un scenariu SF în faţa căruia Avatar, Matrix, Războiul Stelelor şi orice alt film de ficţiune ar fugi ruşinate.
Să ne închipuim că România nu este ţara aceasta frumoasă, prosperă şi democratică în care cetăţenii săi trăiesc fericiţi şi liniştiţi fără grija zilei de mâine şi având un guvern care face eforturi supraomeneşti ca să le asigure românilor unul dintre cele mai înalte standarde de viaţă din lume.
Să presupunem pentru o clipă că România este ţara în care Preşedintele ei minte ca un nesimţit.
Din această Românie apocaliptică ipotetică, să luăm un judeţ, să zicem Neamţ, iar din acest judeţ să luăm un oraş la întâmplare, să zicem reşedinţa de judeţ.
Avem aici o execuţie în stil mafiot a unui interlop care teroriza oraşul.
După aceea avem un şef de poliţie judeţeană cu o prestaţie publică halucinantă, care dezincriminează cu de la sine putere unele infracţiuni şi care se comportă ca şi cum ar avea nevoie urgentă de asistenţă medicală psihiatrică.
Apoi avem un preşedinte de ţară care face declaraţia din clipul de mai sus.
Face această declaraţie uitând să facă mai multe precizări:
- Piatra-Neamţ este un oraş frumos condus de un primar PDL destul de controversat. Iar daca clanul interlop "Mararu" îşi făcea de cap în acel oraş, numai un cretin poate să creadă că primarul nu ştia nimic. În această Românie ipotetică, primarii nu numai că sunt la curent cu activităţile clanurilor interlope, dar, de cele mai multe ori, le conduc. Cum poate cumpăra cineva un teren pe care să construiască un cartier rezidenţial dacă nu are autorizaţie de la Primărie? Păi... nu poate. Cum poate cineva să deţină zeci de proprietăţi fără să plătească un leu impozit şi fără să aibă nici un venit legal? Păi... nu poate. Cum poate cineva să controleze un oraş fără acordul primarului? Păi... nu poate. Pentru că aceste clanuri interlope adună bani şi voturi pentru primarii care sunt "de-ai lor". Iar în acest caz primarul este un apropiat al Preşedintelui.
- De un an de zile Ministerul de Interne este al PDL-ului, şi, în acest scenariu ipotetic, putem da crezare spuselor unui poliţist că "toate funţiile de conducere sunt politice". Deci şi Inspectorul Şef era, până mai ieri, cel puţin agreat de PDL. Astăzi iese la posturile de televiziune şi se comportă ca unul care are nevoie de cămaşă de forţă, aşa că trebuie mazilit.
- Trimisul întru îndeplinirea mazilirii este un alt apropiat al PDL şi al Preşedintelui acestei Românii ipotetice: Chestorul Fătuloiu. Fost şef al Poliţiei Române, acesta a fost "trimis la echipa a doua" în perioada în care PSD-ul controla "internele" fiind reactivat şi pus "antrenor jucător" imediat după ce guvernul a devenit PDL full option. Fătuloiu nu s-a prea împăcat niciodată cu postura de "rezervă de lux", aşa că a profitat de ocazie şi a propus demiterea atât a afectatului psihic de la Neamţ cât şi a actualului şef al Poliţiei Române, Chestorul Tobă, un mai vechi oponent, periculos datorită faptului că are relaţii aproape la fel de strânse cu partidul-stat PDL.
- Cearta a doi generali şi a unui colonel de poliţie pe fondul relaţiilor evidente între capii lumii interlope - liderii politici - şefii din poliţie - şefii din justiţie şi mulţi alţii, a dat apă la moară preşedintelui - dictator al României ipotetice care fusese înjurat cu câteva luni în urmă de câteva mii de poliţişti, aproape toţi agenţi sau ofiţeri inferiori şi foarte puţini cu funţii minore de conducere, care nu mai puteau suporta sărăcia şi batjocura la care erau supuşi. Iar acest preşedinte a făcut imediat legătura între porcăiala şi legăturile mafiote ale şefilor şi disperarea poliţiştilor de rând. În acest fel, acest Preşedinte ipotetic a "palmat" faptul că cei care se porcăiau erau protejaţii lui sau ai acoliţilor lui şi a încercat să dea lovitura finală unui anumit sentiment de simpatie al cetăţenilor de rând faţă de poliţiştii care i-au strigat "Ieşi afară, javră ordinară" preşedintelui - dictator. Chiar şi referirea prezidenţială la "striptis" a fost o manevră surprinzător de inteligentă de a trimite în derizoriu gestul de aruncare a şepcii de către poliţişti, gest care, în orice societate civilizată este echivalent cu aruncarea mănuşii pentru provocare la duel.
- Preşedintele României ipotetice "uită", acuzând poliţiştii, de faptul că el însuşi se află în relaţii strânse, de familie sau de afaceri prin intermediul familiei, cu mai mulţi interlopi cunoscuţi şi că fratele său este suspectat de trafic cu armament.
Mă îngrijorează o singură afirmaţie a acestui preşedinte - dictator al acestei Românii ipotetice: "ne aşteptăm şi la alte evoluţii". Putem presupune că ştie că va mai urma ceva.

Dar, desigur, acesta este doar un scenariu apocaliptic care încearcă să distorsioneze realitatea paradisiacă în care trăim.
În România reală, Traian Băsescu nu are "Şoric"-ul gros, nu se comportă ca un "fătălău", plângând cu lacrimi de crocodil ca "să se aleagă" şi nu bate "toba" despre paiele din ochii altora ignorând bârna UDă şi gREA din ochiul său.
Cheis clozd!

Un comentariu:

  1. Superba postarea, Mishule ai talent si te optimizezi de la post la post. Bafta in continuare cu Bloguri si spor la idei :>

    RăspundețiȘtergere

Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.