Flori uscate peste movile de pământ
Lângă cruci de marmură cu poze monocolore
Cu nume săpate întru neuitare
Şi veşnică aducere aminte.
Maidane pline de praf şi gunoaie
Şi buruieni ce se lipeau de şosete
Cu doi bolovani sau două beţe înfipte
În pământ pe post de poartă.
Corcoduşii sau caişii sau cireşii
Sau merii sau prunii sau duzii
Care întotdeauna erau cei mai frumoşi
În curtea vecinului ursuz.
Băncile din parcuri
Sau copacii din parcuri
Sau iarba din parcuri
Sau parcurile întregi.
Pădurile râurile bălţile
Devenite motiv de întâlnire
Şi loc de manifestare a autosugestiei
Legate de noţiunea de aer curat.
Blocurile de locuinţe din cartiere
Fără stimuli cromatici
Cu balcoane închise cu cornier
Şi rufe atârnate pe sârme la vedere.
Mirosul de asfalt încins până la topire
Mirosul de tomberoane şi canalizări înfundate
Mirosul de praf înmuiat de ploaie
Mirosul de mâncare de la vecini.
Gustul metalic al apei de la robinet
Care ar fi trebuit să fie
Insipidă incoloră şi inodoră
Ca toate apele.
Zgomote
Imagini
Gusturi
Mirosuri
Senzaţii tactile
Trecut
Amintiri
Prezent
Trăiri
Viitor
Speranţe.
Asta mă leagă de România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Înaintea publicării, comentariul dumneavoastră trebuie aprobat.